Știi și câștigi sănătate: Cătina cu miere, un dulce care ține virusurile la distanță

Schimbările bruște de temperatură care se suprapun peste perioada lungă în care pandemia de COVID-19 ne-a impus tot felul de restricții cu care nu ne-am mai confruntat și ne-a ținut mai mult în casă ne-a slăbit și sistemul imunitar.

În această perioadă suntem extrem de vulnerabili, fizic și psihic, de aceea, pe lângă vaccinul la care unii vor avea acces abia spre toamnă, este de înțeles că avem nevoie să ne protejăm singuri, să ne întărim imunitatea în fața celui de-al treilea val al pandemiei de coronavirus. Avem nevoie, poate mai mult ca oricând, să ne întărim imunitatea printr-o alimentație de calitate, prin exerciții fizice și prin suplimente pe cât posibil naturale, procurate din surse credibile, certificate.

Știm deja că fructele și legumele proaspete, trufandalele care au început să coloreze piețele și supermarket-urile constituie o soluție la îndemână pentru a reduce măcar în parte sensibilitatea cu care ne-am ales peste iarnă. Unul dintre cele mai complexe și mai eficiente fructe cu ajutorul căruia ne întărim imunitatea și ne protejăm de stres este cătina, în care găsim aproape toate vitaminele și mineralele de care organismul uman are nevoie.

 

Denumită științific Tamarix ramosissima Alba – Hippophae rhamnoides, cătina este un arbust fructifer originar din Asia de Sud, ale cărui fructe sunt folosite în medicina tradițională chineză încă din antichitate, când se credea că este un adevărat panaceu. În ultima perioadă se bucură de o atenție deosebită din partea celor care preferă medicina tradițională, în toată lumea.

În țara noastră, cătina se regăsește în flora spontană din zonele subcarpatice din Moldova și Muntenia, iar pe dealurile din Buzău se găsește din abundență.

Supranumită „ginseng românesc” sau „cel mai bun vaccin antigripal”, cătina este un excelent energizant, are efect antiinflamator, imunostimulator, antioxidant, citoprotector, astringent și anticancerigen. Fructele sunt de două ori mai bogate în vitamina C decât măceșele și de 10 ori mai bogate decât citricele, conțin vitamina A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6, B9), colină, inositol, vitaminele E, K, P și F, celuloză, carotenoide (beta caroten, xanthophila), microelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu), uleiuri complexe, aminoacizi esențiali, acizi grași esențiali etc.

Este, practic, recomandarea naturistă ideală pentru ameliorarea unei întregi game de afecțiuni, fără compromisul gustului.

 

Puțini sunt cei care nu au consumat măcar o dată în viața lor bobițele portocalii și cărnoase ale acestui arbust, care conțin peste 190 de principii bioactive, între care 14 vitamine esențiale, omega-3, omega-6, omega-9 și rara substanță omega-7, antioxidanți și multe alte nutrimente, are proprietăți antiinflamatoare și se poate consuma și în regimul vegan.

Cu atâtea substanțe nutritive, beneficiile cătinei sunt impresionante și nu este de mirare că ajută la vindecarea și fortificarea indirectă a întregului organism, că fructele acestui arbust sunt din ce în ce mai solicitate pe piață.

În combinație cu mierea de albine, cătina poate avea efecte miraculoase pentru organism. Amestecul este considerat un adevărat elixir. Are efect anticancerigen, antiîmbătrânire, vindecă răcelile și infecțiile, reglează sistemul circulator, endocrin și activitatea gastro-intestinală, are efect vitaminizant, antioxidant și antiinflamator, depurativ și cicatrizant, dar și efect emolient.

Se poate prepara foarte ușor acasă, din două treimi de bobițe de cătina și o treime miere, dar se găsește și sub forma unor produse obținute industrial, sub formă de sirop, dulceață sau alte preparate. Important este însă cum sunt acestea produse și din ce surse provin ingredientele.

 

Unul dintre produsele de excepție oținute din cătină și miere este MELINIS, o delicatesă plurivalentă obținută printr-o tehnologie inovativă, unică în România, inspirată de „fascinația pentru darurile naturii”, oferind o alternativă mult mai sănatoasă tuturor dulciurilor pe bază de zahăr.

Toate ingredientele sunt naturale, neprocesate și nerafinate industrial, iar produsul se obține printr-o metodă unică de preparare lentă, la temperaturi sub 35˚C, care păstrează proprietățile fructelor și le conferă o savoare cu totul aparte.

Numele a fost obținut din alăturarea firească a cuvintelor «Mel» – miere în latină și «niș» forma prescurtată a râuui și satului Nișcov, unde se află complexul industrial unde se obține MELINIS, un dulce sănătos și pur.

„Melinis nu este o dulceață și nu este un produs apicol, ci este o creație nouă, realizată printr-o tehnologie inovativă, inspirată din fascinația pentru darurile naturii. Metoda de producție lentă, sub 35˚C, permite păstrarea proprietăților naturale ale fructelor și petalelor de trandafir, amplifică parfumul lor natural și le conferă o savoare cu totul aparte. În MELINIS, nuanțele gustului și aromele se suprapun în intensități și registre diferite, oferind o experiență cu totul nouă”, descrie produsul, chimistul Constantin Pascu.

 

Melinis se produce într-o hală ultramodernă, în care este folosită o tehnologie proprie, pusă la punct de cunoscutul inventator buzoian Constantin Pascu. Linia de producție include mașini de curățat și porționat fructe, omogenizatoare de preparare amestecuri de miere și fructe, utilaje speciale de dozare și ambalare, aparatură de control al umidității și purității aerului, pentru a obține cele mai bune rezultate, păstrând materia vegetală intactă, într-o compoziție stabilă, pe termen îndelungat.

Melinis este creat din fructe sau petale de trandafiri proaspete, culese manual, miere de salcâm, suc de lămâie și lime, la care sunt adăugate plante aromatice precum drușaim, mentă, scorțișoară sau cuișoare.

„Când am creat primele melinisuri, am folosit în mod exclusiv miere de salcâm de la apicultorii locali și fructe și petale de trandafiri de la noi din gradină. Chiar și acum, cand realizăm o producție mai mare, ne alegem furnizorii cu mare grijă, tot dintre producatori de tradiție, care garantează calitatea și puritatea ingredientelor”, subliniază Constantin Pascu.

 

Dar să vedem ce are de spus cătina al cărei gust aspru, tranșant, asociat cu mierea de salcâm, în formula de pastă MELINIS, o îmblânzește și îi aduce o notă reconfortantă de un dulce acrișor dens, revigorant.

Fructele de cătină conțin peste 190 de principii bioactive, conținând vitamina C în proportie de două ori mai mare decât măceșele și de zece ori mai mare decât citricele. Vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P și F sunt și ele prezente în fructele de cătină, în concentrații importante. Conțin betacaroten în proporție mai mare decât morcovul și alti carotenoizi, microelemente precum P, Ca, Mg, K, Fe, Mo, B, celuloză, proteine cu conținut ridicat de aminoacizi esențiali (îndeosebi lizina), uleiuri complexe (acizi grași saturați și nesaturați, steroli), acizi (acid malic, acid succinic, acid ursolic), precum și flavonoizi identici cu cei din Gingko biloba.

Fără zahăr, fără conservanți, 100% natural, Melinisul de cătină este un dulce sănătos care, prin conținutul său ridicat de vitamine și antioxidanți, întărește sistemul imunitar și ajută organismul să devină mai rezistent în fața virusurilor și a altor afecțiuni, mai ales în sezonul rece, dar ar putea fi un bun aliat și în prevenția noului coronavirus.

 

Constantin Pascu spune că nu există cercetări și dovezi în ceea ce privește efectele cătinei și mierii față de noul coronavirus, dar cu cu certitudine acest amestec aduce un plus de rezistenă organismului.

Vitamina C din cătină este un miracol pentru aproape numeroase afecțiuni. În afară de stimularea sistemului imunitar, contribuie la îmbunătățirea sănătății pielii, a rezistenței oaselor și a rezistenței gingiilor și dinților. Vitamina C este un element integrant în formarea colagenului, care este o componentă crucială a creșterii și reparării corpului. De aceea, concentrația ridicată de vitamina C din boabele de cătină face ca aceasta să devină un adevărat „dispozitiv” de întărire a organismului, care ajută la accelerarea vindecării rănilor și a recuperării după o suferință fizică.

Cătina conține printre altele serotonină, un neurotransmițător care induce o stare de calm, de curaj și de optimism.

Bonusul efectelor acestor boabe cu rol antioxidant este impactul lor asupra procesului de îmbătrânire.

 

Cătina protejează inima. Uleiul de cătină îmbunătățește semnificativ nivelul de colesterol bun, ajutând la reducerea nivelului de colesterol rău (LDL) și menținerea echilibrului dintre aceste elemente. Prin eliminarea colesterolului rău, se reduce riscul de aterioscleroză, infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale, deoarece există risc mai redus de blocaj în arterele și vasele de sânge. Prin urmare, tensiunea arterială este redusă, astfel reducându-se și tensiunea în întregul sistem cardiovascular.

Mai multe studii au arătat, de asemenea, că nivelurile ridicate de vitamina C din boabele de cătină pot ajuta la creșterea consumului de fier în organism, asigurându-se astfel un flux crescut de sânge, în mod constant, deoarece fierul este un element-cheie în celulele roșii din sânge.

Carotenoizii sunt alți compuși antioxidanți importanți care se găsesc în boabele de cătină. Aceste nutrimente esențiale au rolul de a proteja vederea. Carotenoizii sunt capabili să încetinească evoluția degenerescenței maculare și pot preveni dezvoltarea cataractei, pe lângă îmbunătățirea vederii pe timp de noapte.

Cătina poate combate problemele digestive. Dacă suferi de stomac deranjat sau de stres gastric de orice fel, sucul de fructe de cătină poate ameliora rapid disconfortul și poate calma inflamația. De asemenea, ajută mult în ameliorarea constipației. Consumul regulat de cătină poate însemna o adevărate modificare în viața unui pacient cu afecțiuni digestive. Durerile abdominale ar putea dispărea după o cură de cătină după indicațiile unui medic specialist.

Capacitatea antiinflamatorie a cătinei joacă și un rol important în reducerea durerii articulare și a inflamațiilor musculare.

Printre beneficiile dovedite ale cătinei se numără și acela de adjuvant în tratarea cancerului. Componentele organice ale boabelor de cătină au un conținut ridicat de antioxidanți care ajută la neutralizarea radicalilor liberi. Cu toate acestea, nu este recomandat ca unic tratament anticancer.

 

Lucruri mai puțin știute despre cătină

* În limba latină, cătina se numește Hippophae rhamnoides, iar despre existența și beneficiile ei se știe încă din antichitate. Chiar dacă niciodată nu a fost la fel de apreciată și căutată ca în prezent, cătina se consuma și în vechime, iar cei care îi cunoșteau proprietățile le apreciau cum se cuvine.

* Cătina este un simbol al poporului român. Crește pe malurile râurilor și ale mării, în locurile stâncoase, pe soluri nisipoase, dar și în zonele muntoase, la mare altitudine. Datorită capacității sale impresionante de a se adapta la orice condiții climatice, ea este des asemănată cu poporul român care de-a lungul istoriei a înfruntat multe provocări, dar a reușit să iasă la liman de fiecare dată.

* Pentru chinezi cătina este mai valoroasă ca ginsengul. Cătina crește și în China, dar este mult mai puțină decât în țara noastră, mai ales raportat la populația acestei țări. Pe de altă parte, oamenii de știință chinezi i-au acordat o atenție specială și au inclus-o în studiile lor descoperindu-i numeroasele beneficii și ajungând la concluzia că este chiar mai prețioasă ca plantă medicinală decât ginsengul.

* Cătina se poate folosi și pentru preparate delicioase. Aroma ei simultan acră și amară nu o face prea populară pentru a fi consumată ca atare, dar ca orice alt fruct, cătina poate fi ingredient de bază sau secundar pentru deserturi. Melinisul de cătină este unul dintre cele mai delicioase forme în care cătina poate fi consumată.

* Cătina este un aliment complet. Pare greu de crezut, dar în cele câteva grame pe care le cântărește fructul de cătină se găsesc aproape toți nutrienții necesari organismului. Cătina este plină de vitamine, minerale și antioxidanți și oferă corpului uman tot ce are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă și sănătoasă.

* Din cătină se face și un vin foarte bun, considerat un remediu natural care ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică. Se mai poate consuma și ca sirop sau ca dulceață.

 

Contraindicații

Ca notă generală, cătina este de evitat dacă suferi de colecistită acută, pancreatită, diaree cronică sau dacă ai o hemoragie sau tensiune arterială scăzută sau ai suferit o operație.

Cătina albă poate provoca bărbaților prostatită adenomatoasă și femeilor mastopatie fibrochistică.

De aceea, trebuie discutat cu medicul înainte de a începe o cură de cătină. 

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.