Știi și câștigi sănătate: Glanda tiroidă
Glanda tiroidă (glandula thyroidea) aparține de sistemul endocrin și este o glandă situată la nivelul gâtului, în partea din față, sub mărul lui Adam. Este cea mai mare glandă endocrină din corpul uman, are forma unui fluture și este localizată la baza gâtului, având o culoare roz-gălbuie.
Tiroida are o lungime de aproximativ 5 cm și este compusă din doi lobi laterali cu forma ovală, poziționați de-o parte și de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectați la mijloc de o punte formată din țesut tiroidian, numit istm. Greutatea glandei tiroide este de 5-6 grame la nou născuți și poate ajunge să cântărească în jur de 25 – 30 de grame la adulți. De obicei, glanda tiroidă este mai mare la bărbați decât la femei. Această glandă secretă hormoni tiroidieni, care influențează procesele metabolice și sinteza proteinelor. Hormonii secretați de tiroidă sunt tirotoxina (T4) și triiodotironina (T3), iar aceștia ajută la reglarea funcțiilor vitale ale organismului, având efecte variate și importante asupra metabolismului, sistemului cardio-vascular, sistemului nervos central, sistemului digestiv, respirator etc.
Afecțiunile de la nivelul tiroidei pot fi cauzate de diferite dereglări la nivelul producției de hormoni care, dacă nu sunt tratate la timp, se pot agrava și pot cauza numeroase alte probleme de sănătate.
Bolile tiroidei
* Hipotiroidismul reprezintă o producție insuficientă de hormoni tiroidieni. Cea mai frecventă cauză este deficitul de iod, care în România se întâlnește în special în zonele subcarpatice și Moldova. În zonele cu un aport de iod suficient, cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este tiroidita cronică autoimună Hashimoto ale cărei cauze insuficient cunoscute implică factori genetici și de mediu. Aproximativ 1% dintre cazurile de hipotiroidism sunt reprezentate de un adenom de glandă hipofiză și, în acest caz, hipotiroidismul este secundar. Între simptomele deficitului de hormoni tiroidieni regăsim pielea uscată, schimbări ale vocii, oboseală excesivă, creștere în greutate,tulburări ale somnului, crampe musculare, constipație, intoleranță la frig, tulburări de ciclu menstrual, depresie, psihoză, pierderi de memorie, dar și scăderea nivelului sodiului, insuficiență cardiacă, scăderea frecvenței cardiace, modificări EKG, lichid în jurul inimii și în cavitatea abdominală. Fără tratament, hipotiroidismul duce la insuficiență cardiacă și respiratorie, comă și deces.
* Hipertiroidismul este caracterizat printr-un exces de hormoni tiroidieni. Tireotoxicoza este termenul folosit pentru o acțiune excesivă a hormonilor tiroidieni indiferent de cauza. Prevalența(numărul total de cazuri) hipertiroidismului este variabilă în populația generală, fiind raportată între 0.6% și 16%. Cele mai frecvente cauze de hipertiroidism sunt boala Graves-Basedow, adenomul toxic (un nodul care produce cantități excesive de hormoni tiroidieni) sau gușa toxică multinodulară mai frecventă la pacienții vârstnici și în zonele cu deficit de iod. Hipertiroidismul poate fi și iatrogen, cauzat de doze excesive de Levotiroxina, care se folosește pentru tratamentul hipotiroidismului. Simptomele sunt multiple: astenie, transpirații excesive, scădere în greutate, insomnie, intoleranță la cald, agitație, anxietate, psihoză, palpitații, dificultate la respirație, accelerarea tranzitului intestinal, tulburări de ciclu menstrual. Hipertiroidismul poată fi cauza sau un factor agravant pentru unele tulburări de ritm cardiac dintre care cea mai importantă este fibrilatia atrială. Dacă nu este tratat corespunzător, hipertiroidismul poate duce la insuficientă cardiacă și tulburări de ritm cardiac, ambele putând fi fatale. Diagnosticul și tratamentul corect sunt esențiale pentru scăderea riscului de apariție și agravare a bolii cardiace.
* Nodulii tiroidieni constituie o problemă medicală frecventă. Prevalența (numărul total de cazuri) este de aproximativ 10%, dar în literatura de specialitate sunt raportate procente de până la 68%. Nodulii tiroidieni sunt mai frecvenți la femei și la persoanele vârstnice. Majoritatea nodulilor, 80-85%, sunt benigni, dar restul sunt maligni. Nodulii de tiroidă pot fi depistați la examenul clinic, dar mai obișnuit sunt diagnosticați cu ajutorul ecografiei de tiroidă. Nu toți nodulii necesită puncție-biopsie. Diagnosticul de benignitate sau malignitate se pune pe baza biopsiei. Există 2 factori de risc cunoscuți pentru cancerul de tiroidă: istoricul familial pozitiv și expunerea la radiații ionizante în special în copilărie. Există mai multe tipuri de cancer de tiroidă, cel mai frecvent fiind tipul papilar.
Prevenția afectiunilor tiroidiene
Nu există anumiți pași care trebuie urmați pentru a preveni instalarea bolii tiroidiene, însă există măsuri pe care medicii endocrinologi le recomandă pentru reducerea riscului de boală tiroidiană sau a agravării bolii tiroidiene existente:
* Verificarea periodică a tiroidei determină depistarea precoce a nodulilor. Recomandarea controalelor regulate este valabilă atât în cazul celor deja diagnosticați cu o afecțiune tiroidiană ușoară, care nu necesită tratament, cât și al celor care au fost tratați cu succes pentru hipertiroidism si acum au hipotiroidism. Testul de screening pentru bolile glandei tiroide în general este TSH. Trebuie conștientizat că există numeroși factori care pot afecta nivelul hormonilor tiroidieni: unele boli cronice, înaintarea în vârstă, schimbările în alimentație, sarcina.
* Nu există o dietă specială care trebuie urmată, dar evitarea alimentelor bogate gluten sau în proteină de soia poate influența absorbția hormonilor tiroidieni și ajută la ținerea bolii sub control. Dacă glanda tiroidă nu a fost îndepărtată chirurgical complet se recomandă evitarea excesului de iod, atât în medicamente, cât și în suplimente alimentare, deoarece ar putea declanșa probleme tiroidiene suplimentare. Sfatul medicului privind suplimentarea cu seleniu a alimentației și folosirea iodurii de potasiu în scopul prevenirii afecțiunilor tiroidiene este esențial.
* Înainte de efectuarea unei radiografii, în special dentară sau care implică gâtul, coloana vertebrală, capul sau pieptul, este indicat să cerem să ni se pună la dispoziție un guler pentru tiroidă, pentru a proteja glanda de expunerea la radiații.
* Renunțrea la fumat poate fi extrem de benefică în prevenirea bolilor toriodiene. Dependența de tutun are efecte nocive nu numai asupra plămânilor, ci și asupra glandei tiroide. Toxinele din țigări ajung în circulația sângelui și, pe lângă faptul că afectează țesuturile și celulele, afectează și glanda tiroidă. Tutunul reduce nivelul producției hormonilor tiroidieni (TSH – Hormonul de stimulare tiroidiană), cauzând dificultăți în funcționarea metabolismului, probleme cardiovasculare și de vedere. Fumătorii au risc mai crescut de a dezvolta boala Graves, una dintre cauzele principale ale hipertiroidismului.
Important de știut
* Hipotiroidismul cât și hipertiroidismul pot avea efecte grave asupra sănătății femeii gravide și a fătului. Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea normală a creierului, atât în viață intră-uterină cât și după naștere. Hipotiroidismul neonatal netratat duce la scăderea coeficientului de inteligență și este cauza cretinismului congenital. De aceea, nou-născuții sunt supuși unui screening de boală tiroidă în primele zile după naștere.
* Tiroida autoimuna Hashimoto este un hipotiroidism de cauză primară autoimună și a fost descrisă prima dată în 1912, de medicul endocrinolog Hakaru Hashimoto, care i-a dat și numele. Cercetări recente demonstrează că există o corelație genetică într-o anomalie din gena implicată în reglarea activității limfocitelor T. De asemenea s-a observat că există o predispoziție mai mare de a dezvolta această boală, la pacienții care suferă de diabet. Totodată, persoanele care suferă și de alte dereglări autoimune, precum sindrom Down, Turner sau Kinefelter pot dezvolta și această patologie, ca una colaterală.
* Hormonii produşi de glanda tiroidă sunt direct responsabili de grăsimile naturale care protejează pielea, părul sau pigmentul părului. Jackson explică faptul că la o persoană ce suferă de hipertiroidism (boală endocrină care se datorează secreţiei excesive a hormonilor tiroidieni şi care se manifestă prin creşterea glandei tiroide), stratul de epidermă se poate îngroşa şi pielea poate deveni prea moale. Pe de altă parte, o persoană cu hipotiroidism (afecţiune caracterizată prin reducerea secreţiei tiroide) poate prezenta o piele foarte uscată şi îngroşată în zona palmelor şi tălpilor.
* Hormonii tiroidieni au un rol important în reglarea temperaturii corpului, a consumului de energie și a ritmului cardiac. De asemenea, tiroida acţionează şi asupra sistemului digestiv, sistemului nervos și sistemului reproducător feminin. Majoritatea cantităţii de iod o luăm din alimente, în special sare, dar tiroida are rolul de a completa nivelul de iod din organism.
Surse: Harvard Medical School Special Health Report, Thyroid Disease, Understanding hypothyroidism and hyperthyroidism; Williams Textbook of Endocrinology 13th Edition, 2016; ATA guidelines for adult patients with thyroid nodules and differentiated thyroid cancer, 2016; ATA guidelines for hyperthyroidism, 2016.
* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.
