Știi și câștigi sănătate: Inima și problemele ei

Cuvântul „inimă” provine din latinescul „anima” care înseamnă „suflet”, „suflare”, dar în limba română semnifică și organul anatomic, ba a dezvoltat și sensul de stomac, precum în expresia „pe inimă goală”.

Artistotel, în „Biologia” sa, a descris inima omului ca fiind formată din trei camere, cu o adâncitură la mijloc. El spunea că inima este sursa inteligenței, în timp ce scopul creierului era să răcoreasca sângele. Egiptenii antici credeau chiar că inima se poate „plimba” în interiorul corpului. Simbolul inimii, asociat cu dragostea, se crede că provine de la planta „silphium”, folosită în antichitate ca anticoncepțional.

Astăzi știm că inima este un organ muscular de mărimea unui pumn strâns, care funcționează ca sistem de pompare foarte eficient, ce irigă întregul corp cu sânge, furnizând astfel oxigen și nutrienți celulelor întregului organism. Câteva lucruri interesante despre inimă ne pot ajuta să înțelegem mai bine de ce este nevoie să o protejăm mai mult, să avem grijă de sănătatea ei.

 

* Frecvența normală a bătăilor inimii este între 60-100 de bătăi pe minut la adulți. Acest lucru înseamnă că inima noastră bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, de 36.000.000 ori pe an și de aproximativ 3 miliarde de ori pe parcursul întregii vieți (80 de ani)!

* Inima nu este așezată lângă umărul stâng, așa cum suntem tentați să credem, ci mai degrabă în centrul pieptului, între plămâni. Doar partea ei inferioară este ușor întoarsă către stânga.

* Zgomotele bătăilor inimii sunt produse de valvele cardiace care se închid și se deschid.

* Indiferent dacă muncim sau ne relxăm, mușchiul inimii lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele unui alergător de viteză.

* Energia zilnică produsă de inimă este suficientă pentru a deplasa un autocamion pe o distanță de 3 kilometri. Într-o viață, această energie poate egala cu energia necesară parcurgerii unui drum până la Lună și înapoi.

 

* Inima unui embrion uman începe să bată după 4 săptămâni de viață, iar bătăile inimii bebelușului sunt conectate la undele creierului mamei lui, așa că nu este de mirare că mama „simte” când bebelușului ei nenăscut îi este bine sau nu.

* Se spune că inima unei femei bate diferit de cea a unui bărbat. Mai exact, inima femeii bate cu aproape 10 procente mai repede decât cea unui bărbat. Astfel, inima unei reprezentante a sexului frumos are, în medie, 78 de bătăi pe minut, în timp ce a bărbaților bate, în medie, de 70 de ori pe minut.

* Inima femeii cântărește în jur de 230 grame, pe când cea a unui bărbat are cam 280 grame.

* Spre deosebire de barbaţi, femeile nu resimt dureri în zona pieptului în timpul unui atac miocardic, durerile apar în zona umărului stâng.

 

* Inima continuă să bată și după ce este scoasă din piept. Cât timp mai are o doză de oxigen, ea continuă să bată. Așa se explică posibilitatea ca ea să poată fi transplantată.

* Prima operație cardiacă „de succes” consemnată de Encyclopedia Britannica a fost efectuată în 1893 de medicul afroamerican Daniel Hale Williams, la spitalul Provident din Chicago, iar pacientul a supraviețuit 20 de ani.

* Cea mai tânără persoană la care s-a intervenit cardiochirurgical avea vârsta de 1 minut. Bebelușul a fost operat imedit duă naștere, pentru că avea un defect cardiac care nu i-ar fi permis să supraviețuiască. Intervenția a fost realizată cu succes, dar ulterior, copilul a avut nevoie de transplant cardiac.

* Primul stimulator cardiac implantabil a fost folosit în 1958. Pacientul a trăit mai mult decât chirurgul care i l-a implantat.

* Cel mai vechi caz de boală cardiacă a fost identificat în rămășițele unei mumii egiptene, după 3.500 de ani.

 

* În corpul uman se află aproximativ cinci litri de sânge, care circulă prin tot corpul, de trei ori în fiecare minut.

* O inimă normală poate crea atât de multă presiune încât poate arunca sângele pompat la o distanță de nouă metri.

* Toate vasele sanguine puse cap la cap ar avea o lungime de peste 96.000 de kilometri. Circumferința Pământului la Ecuator este de numai 40.075 de kilometri.

* Cel mai mare vas de sânge al corpului uman, artera aortă, are în jur de 3,5 centimetri în diametru, deci cam cât un furtun de grădină. Capilarele, cele mai mici vase de sânge, au un diametru mediu de opt microni.

* Plămânul stâng este puțin mai mic decât cel drept fiindcă trebuie să-i facă loc, în cavitatea toracică, inimii.

 

* Poate părea ciudat să auzim acest sfat din gura unui cardiolog, dar râsul e cel mai bun medicament pentru inimă: 15 minute de râs pe zi poate avea același efect asupra sănătății cardiovasculare ca o jumătate de oră de exerciții de aerobic. Persoanele care râd des se aleg cu 20% mai mult sânge pompat către celule.

* Când suntem anxioși/nesiguri/temători, inima trimite semnale haotice și incoerente către creier, atrăgând stresul. „Sindromul inimii frânte” este similar infarctului miocardic și este cauzat de hormonii care rezultă în urma unui episod puternic de stres. Decesul din cauza „inimii frânte” este posibil, dar foarte rar.

* Privarea de somn sau somnul insuficient crește presiunea arterială, face omul mai nervos, crește nivelul de stres și apetitul, încetinind totodată metabolismul. Este indicat să evităm să lucrăm în camera în care dormim, pentru că asta ne poate da un somn agitat. Înainte de a ne băga în pat este recomandat să aerisim bine camera, chiar și iarna. De asemenea este bine să facem puțina ordine în dormitor – îndepărtăm cărți, ziare, telefoane mobile.

 

* Afecţiunile inimii reprezintă principala cauză de deces în România. Luni este ziua neagră a infarctelor: peste 20 % din infarcte au loc în această zi, probabil și pentru că oamenii sunt mai stresați atunci când, după un weekend relaxant, încep săptămâna într-un ritm frenetic.

* Riscul de a face infarct crește cu 40 de procente în prima parte a zilei, mai ales dimineața între orele 8.00 și 9.00, aspect confirmat de experții de la Harvard. Odată ce ne trezim, corpul secretă adrenalină și hormoni ai stresului, crescând astfel presiunea arterială și nevoia de oxigen. Dimineața, sângele e mai vâscos, întrucât suntem mai deshidratați, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa acest sânge. Ne putem proteja bând unul-două pahare cu apă „pe stomacul gol” și oferindu-ne puțin timp, la trezire, pentru  a ne întinde și a face câteva mișcări, la fel cum fac animalele când se trezesc.

* Deşi informaţiile despre SARS-CoV-2 sunt încă puţine, autorii unui studiu recent consideră că există dovezi clare că acest virus poate provoca miocardită, o inflamaţie a muşchiului inimii. Ea poate afecta atât funcţia contractilă a inimii, adică funcţia eu de pompare a sângelui, cât şi funcţia electrică, ducând la tulburări de ritm, mergând chiar până la moartea subită. Ei mai spun şi că „afecţiunea COVID-19 poate induce noi patologii cardiace sau poate exacerba bolile cardiovasculare deja existente”. Nu se cunoaşte încă impactul pe termen (foarte) lung al COVID-19 pentru cei care suferă de afecţiuni ale inimii și nici felul în care urmele lăsate de virus interferează cu tratamentele cardiovasculare.

 

* Pentru a avea o inimă puternică și sănătoasă se recomandă dieta mediteraneană, recunoscută pentru incidența mică de boli cardiovasculare. Conform studiilor experților canadieni de la Fundația Heart & Stroke, subiecții din programul lor, care au făcut exerciții în mod regulat și au mâncat în stil mediteranean, și-au redus dimensiunea taliei cu până la 8 cm, și-au micșorat presiunea sistolică cu până la 6 mm coloană de mercur, totodată îmbunătățindu-și cu aproximativ 15 procente condiția fizică și rezistență la efort.

* Pe masură ce înaintăm în varstă, ar trebui să ne luăm un animal de companie, preferabil un câine. Se pare că prezența acestuia ne ajută să micșorăm riscul de a face boli cardiovasculare, având în același timp un efect pozitiv asupra reducerii obezității, hipertensiunii și colesterolului rău – HDL.

* De asemeena, s-a demonstrate științific faptul că la persoanele care dețin pisici se reduce cu peste 35% riscul să sufere un infarct sau un accident vascular.

 

* Fumătorii au un risc de 200% de ori mai mare să facă un infarct decât un nefumător.

* Persoanele care au un deficit de coenzima Q10 ajung să sufere în timp de afecțiuni cronice precum bolile de inimă, hipertensiune,  aritmii, angină pectorală, având un risc sporit de infarct, deoarece substanțele ATP (adenozin trifosfați), cele care stochează și transporta energia în celule, sunt produse în cantități insuficiente. Cu cât deficitul de Q10 este mai mare, cu atât mai severă este și afecțiunea cârdică de care suferă persoana respectivă.

* Să nu uităm de soluții precum respirația artificială, când vedem pe cineva experimentând un infarct sau un atac cardiac! Compresiile toracice și „respirația gură la gură” sunt necesare pentru ca fluxul sangvin să ajungă la creier și la celelalte organe vitale. Prin aceste manevre simple se menține manual funcția contractilă a inimii și oxigenarea, până când echipa medicală de urgență poate restabili ritmul cardiac organizat. În lipsa oxigenului, creierul poate fi grav afectat în doar câteva minute, iar decesul victimei este iminent.

* Simbolul inimii a devenit popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.