Știi și câștigi sănătate: Obezitatea, dincolo de cifre

7 aprilie 2021 | 0 comentarii |

Obezitatea este o problemă de actualitate a societăţii moderne, ce atrage după sine numeroase probleme de sănătate. Stilul de viață dezechilibrat, din care lipsesc cu desăvârșire exercitiile fizice și o dietă sănătoasă este cauza principală a obezității.

OMS recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Kilogramele în plus afectează sănătatea oamenilor și crește riscul de boli cardiovasculare, de diabet, cancer sau comoţii cerebrale, iar în cazul copiilor sporeşte şi riscul de a deveni victime ale bulling-ului în şcoală și de a suferi de boli psihice. Dincolo de cifre, trebuie conștientizat că obezitatea poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos și printr-un tratament adecvat…

 

OMS recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare decât malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. În 2017, peste 1,9 miliarde de adulți erau supraponderali, iar peste 650 de milioane dintre ei erau obezi. Alte 38 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali sau obezi în 2019.

Potrivit OMS, o persoană adultă supraponderală are un Indice de Masă Corporală (IMC sau BMI – Body Mass Index) de peste 25, iar obezitatea e definită ca un IMC mai mare de 30 definit ca greutatea unei persoane în kilograme, împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg/m2). Această măsurătoare nu poate surprinde însă complexitatea problemei masei corporale excesive.

Kilogramele în plus afectează sănătatea în general și cresc riscul de boli cardiovasculare, diabet, cancer sau comoţii cerebrale. De aceea, înțelegerea față de obezitate și supraponderabilitate este o problemă de sănătate publică la nivel global.

 

Un proiect internațional de cercetare sprijinit de UE, care vizează îmbunătățirea tratamentului obezității și schimbarea narațiunii din jurul acesteia. „SOPHIA” (Stratificarea fenotipurilor obezității pentru optimizarea viitoarei terapii a obezității), un parteneriat public-privat, care va fi condus de Novo Nordisk, a fost lansat de curând cu scopul de a îmbunătăți evaluarea riscurilor de comorbidități și tratament pentru persoanele cu obezitate. SOPHIA va identifica, caracteriza și stratifica subpopulațiile semnificative din punct de vedere clinic ale pacienților care trăiesc cu obezitate pentru alegerea celui mai bun tratament.

Complicațiile obezității sunt frecvente, dar principala problemă este că nu se poate prezice încă cine va dezvolta oricare dintre cele 200 de complicații cunoscute ale obezității. Mai mult decât atât, nu există predictori suficienți pentru cine va răspunde la tratamentele de obezitate.

Un alt proiect care vizează această problemă este programul POWER – Practice Guide on Obesity and Weight Management, Education and Resources – carta albă de luptă împotriva obezității, lansată de Asociația Americană de Gastroenterologie. Acesta urmărește identificare pacienților care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unui tratament. Pe de altă parte, atât OMS, cât și Comisia Europeană, țintesc acest subiect încă din 2004, prin includerea lui în multiplele planuri de dezvoltare, între care WHO Global Strategy on Diet și Physical Activity and Health, Global action plan on physical activity 2018–2030: more active people for a healthier world.

 

Considerată, acum câteva decenii, o caracteristică a ţărilor cu un nivel de prosperitate ridicat, obezitatea ajuns astăzi comună şi tarilor sărace sau cu un nivel mediu de dezvoltare. Peste 2,8 milioane de oameni mor anual de boli asociate obezităţii. Paradoxal, obezitatea şi malnutriţia coexistă în cadrul aceloraşi societăţi, regiuni sau chiar gospodării. Reprezentanţii OMS subliniază că, la ora actuală, obezitatea ucide mai multe persoane decât a făcut-o foametea, de-alungul istoriei. Din 1975 până în 2020, rata obezităţii s-a triplat, iar ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că, în acelaşi interval de timp, obezitatea la copii a crescut de 7 ori.

Peste 70 % din populaţia României se confruntă, la ora actuală, cu probleme de greutate, adică peste 13 milioane de adulţi, din care 36% sunt declarate persoane obeze – aproximativ 5 milioane de locuitori. La ora actuală, 1 din 10 copii suferă de obezitate, în Romania, iar specialiştii spun că 20 % din aceştia vor avea afecţiuni cardiovasculare, ale sistemului osos, muscular şi endocrin. 4 din 5 copii obezi nu se mai recuperează niciodată, iar la maturitate apelează la chirurgia bariatrică, dar mulţi dintre ei devin din nou supraponderali.

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că ne confruntăm cu o adevărată epidemie de obezitate, avertizând instituţiile publice din toate statele să includă acest capitol în programele naţionale de sănătate.

Obezitatea apare ca urmare a unui cumul de factori, iar în ultimii ani, cel genetic este tot mai des menționat. Persoanele care au o anumită genă (FTO) au cu 40% mai multe șanse de a dezvolta diabet și cu 60% mai multe de a deveni obeze. Consecinţa este că, odată ce părinţii sunt obezi, există şanse foarte mari ca şi copiii lor să sufere de obezitate.

Pe de altă parte, educaţia medicală şi igiena alimentară sunt noţiuni prea puţin abordate la nivel de politici publice sau în mediu familial. Copiii şi adulţi fac prea puţină mişcare, iar familiile care verifică cu adevărat etichetele produselor din coşul de cumpărături este dramatic de mic.

În acelaşi timp, accesul neîngrădit la băuturile carbogazoase completat cu posibilitatea producătorilor de a expune reclame fără restricţii au condus la apariţia obezităţii infantile de la vârste foarte mici.

 

Pe lângă tendinţa înregistrată la nivel internaţional, de a înlocui preparatele tradiţionale cu alimente importate, ultraprocesate şi de tip fast food sau semipreparate, românii au și un alt obicei dăunător, consumul exagerat de sare. Statisticile arată că în România se consumă o cantitate dublă de sare (peste 10 grame pe cap de locuitor), zilnic, în timp ce recomandările medicilor sunt de maxim 5 g pe zi. Efectele consumului excesiv de sare sunt retenţia de apă, creşterea tensiunii arteriale şi creşterea consumului de alimente peste necesarul caloric, din cauza gustului accentuat pe care sarea îl conferă mâncării.

Statisticile spun că peste jumătate din adolescenţii români nu consumă zilnic fructe şi legume, ceea ce îi plasează pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană. Aceeaşi poziţie codaşă se înregistrează şi în cazul persoanelor care practică activităţi fizice regulate – puţin peste un milion de persoane fac mişcare în România. În acelaşi timp, deşi există o legislaţie precisă în acest sens, nimeni nu verifică ce produse pun la dispoziţia elevilor chioşcurile din incinta sau imediata apropiere a şcolilor.

Conştientizarea riscurilor pe care le implică obezitatea, mai ales în cazul copiilor, și educarea părinţilor în acest sens ar putea scuti copilul de frustrările impunerii unui regim alimentar care vin la pachet cu o lipsă de stimă de sine, performanţe şcolare reduse, instalarea timpurie a depresiei.

 

Obezitatea și COVID-19. Ne aflăm încă în plină pandemie, iar mai multe studii au arătat că obezitatea crește riscul de a dezvolta o formă severă a bolii. Un studiu publicat în Anals of Internal Medicine, concluzionează că obezitatea este puternic asociată cu mortalitatea la pacienții cu Covid-19, iar cei mai mulți supraponderali au de patru ori mai multe șanse să moară după 21 de zile de la diagnostic decât cei cu greutate medie. Autorii subliniază că obezitatea în sine este un factor agravant pentru Covid-19, chiar și atunci când pacientul obez nu suferă alte patologii secundare legate de obezitatea sa, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul.

Un alt studiu publicat în The BMJ, atrage atenția asupra rolului industriei alimentare în actuala conjunctură, făcând referire la riscul prezentat de obezitate pentru dezvoltarea complicațiilor COVID-19. Mecanisme multiple ar putea explica relația dintre obezitate și Covid-19. Unul dintre acestea este enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE-2), enzima transmembranară pe care SARS-CoV-2 o utilizează pentru intrarea în celule și care există în cantități mai mari la persoanele obeze.

Obezitatea poate modifica, de asemenea, răspunsul imun, după cum s-a demonstrat în cazul virusului gripal, ceea ce duce la slăbirea apărării gazdei.

Nu în ultimul rând, obezitatea diminuează funcția pulmonară printr-o rezistență mai mare a căilor respiratorii, greutatea în exces punând mai multă presiune pe cutia toracică. Atunci când pacienții cu obezitate trebuie internați în unitățile de terapie intensivă, ei sunt mai dificil de ventilat.

 

Ca să încheiem într-o notă pozitivă, reamintim că prevenția este cel mai bun tratament și că există acțiuni pe care fiecare dintre noi le poate face pentru a nu ajunge în situația de a nu ne mai controla greutatea corporală.

OMS recomandă limitarea aportului energetic preluat din grăsimi și zaharuri; creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase, cereale integrale și nuci; angajarea în activitate fizică regulată (60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute răspândite pe parcursul săptămânii pentru adulți). Aceste acțiuni pot avea însă efect doar pentru populațiile care trăiesc în medii și societăți care permit un comportament sănătos și facilitează acest stil de viață.

Pe de altă parte, apariția obezității nu ține doar de comportamentul uman în raport cu alimentația, ci există mecanisme complexe în spatele acestei afecțiuni, care trebuie studiate, înțelese și integrate corespunzător, pentru a putea fi combătute prin terapiile potrivite și schimbarea stilului de viață.

Nu în ultimul rând, ajutorul specialiștilor – medic, nutriționist, psiholog etc. – ne va fi de mare folos în luarea celor mai bune decizii privind stilul de viață și/sau tratamentul care ni se poterivește cel mai bine.

 

Mituri despre obezitate

* Reducerea consumului de alimente şi mişcarea, principalele acţiuni terapeutice. În multe cazuri, consumul mai multor calorii decât cele necesare corpului este principala cauză a obezităţii. Prin urmare, în aceste cazuri, obezitatea se poate trata printr-o dietă hipocalorică şi sport. Există însă și alți factori care pot duce la apariţia obezităţii. Printre aceştia se numără: lipsa somnului, stresul, durerea cronică, tulburările hormonale, unele medicamente.

* Diabetul este provocat de obezitate. Obezitatea nu cauzează în mod direct apariţia diabetului. Într-adevăr, este un risc major pentru apariţia diabetului tip 2, însă nu toate persoanele obeze dezvoltă diabet şi nu toată lumea cu diabet suferă de obezitate. De asemenea, obezitatea este un factor de risc pentru diabetul gestaţional (ce apare în sarcină), însă nu este un factor de risc pentru diabetul tip 1.

* Persoanele care suferă de obezitate sunt leneşe. Un stil de viaţă sedentar este un factor pentru apariţia obezităţii, iar mişcarea poate duce la scăderea în greutate. Însă, obezitatea reprezintă mult mai mult decât sedentarismul. Desigur, activitatea fizică este esenţială pentru menţinerea sănătăţii în general, însă tabloul este mult mai complex. În plus, unele tulburări psihice pot avea impact asupra motivaţiei, existând o relaţie strânsă între depresie şi obezitate, ceea ce duce, într-un final, la o complexitate şi mai mare a situaţiei.

* Obezitatea este ereditară. Relaţia dintre obezitate şi factorii genetici este amplă, însă dacă membrii familiei suferă de obezitate nu înseamnă neapărat că veţi suferi şi dumneavoastră, deși riscul este destul de mare. Membrii familiei au, de cele mai multe ori, obiceiuri similare legate de dietă şi, implicit, stil de viaţă. Deşi genetica este importantă, nu înseamnă că obezitatea nu poate fi prevenită dacă aveţi membri în familie cu această afecţiune.

* Obezitatea nu afectează sănătatea. Există diverse afecţiuni asociate cu obezitatea. De exemplu, aceasta creşte riscul de apariţie a diabetului, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiovasculare, osteoartritei, apneei de somn şi a anumitor tulburări mintale. Chiar şi o scădere minoră în greutate poate aduce beneficii semnificative sănătăţii, precum normalizarea tensiunii arteriale, scăderea colesterolului şi a zahărului din sânge. Mai mult, pierderea kilogramelor în plus poate scădea semnificativ riscul de moarte prematură la care sunt expuse persoanele obeze.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.

 


Adaugati un comentariu


 

*