Știi și câștigi sănătate: Nevoia de asistență umanitară, accentuată de pademie

În fiecare zi, cei implicați în furnizarea de asistență umanitară la fața locului, în zone de conflict, de dezastru, sau în taberele de refugiați, au de înfruntat pericole și obstacole nenumărate. De aceea, începând din 2009, la data de 19 august este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, prin care se dorește să li se aducă un omagiu pentru tot ceea ce fac pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, Această zi a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 și are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, a fost stabilită ca urmare a faptului că, în 2003, la această dată și-a pierdut viața înaltul comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi reprezentantul special al Secretarului General în Irak, Sergio Vieira de Mello, în timpul unei misiuni umanitare, alături de alţi 22 de asistenţi umanitari, în urma unui bombardament asupra sediului ONU din Bagdad. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

Anul acesta, organismul mondial se concentrează asupra crizei climatice și a costului uman imediat.

 

În anul 2021, ca și în 2020, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară are loc în contextul pandemiei de coronavirus, care nu doar că a creat noi crize umanitare în mai multe ţări, dar a îngreunat și mai mult misiunea şi aşa dificilă a participanţilor la acţiuni umanitare în peste 54 de ţări, conform un.org.

Drept urmare, ONU îi numeşte pe aceştia „#RealLifeHeroes” („#EroiDinViaţaReală”) şi continuă campania globală de recunoştinţă faţă de cei care continuă să salveze şi să protejeze vieţi în ciuda condiţiilor extreme pe care le înfruntă, la care se adaugă riscurile asociate cu noul coronavirus.

În fiecare an, Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare decide asupra unei teme pentru a încuraja oamenii să sensibilizeze cu privire la o criză care prevalează. Anul acesta, organismul mondial se concentrează asupra crizei climatice și asupra costului uman imediat al acesteia. Cu aceasta, își propune să crească presiunea asupra liderilor mondiali să ia măsuri semnificative împotriva schimbărilor climatice și să salveze oamenii cei mai vulnerabili din lume.

„Cu majoritatea campaniilor climatice axate pe încetinirea schimbărilor climatice și asigurarea viitorului planetei, Ziua umanitară mondială 2021 va evidenția costul uman imediat al crizei climatice și va presiona liderii mondiali să ia măsuri climatice semnificative pentru cei mai vulnerabili oameni din lume”, transmite ONU prin declarația postată pe site-ul său web.

 

Potrivit reprezentanților ONU, „urgența climatică face ravagii în întreaga lume la o scară pe care oamenii din primele linii și din comunitatea umanitară nu o pot gestiona. Timpul se scurge deja pentru cei mai vulnerabili oameni din lume – cei care au contribuit cel mai puțin la urgența climatică globală sunt încă afectați cel mai tare – și milioane de alții care își pierd deja casele, mijloacele de trai și viața lor. În luna noiembrie, liderii mondiali se vor întâlni la Summitul ONU privind clima (COP26) pentru a accelera acțiunile climatice. Deci, pentru această Ziua Umanitară Mondială, 19 august, ne reunim pentru #TheHumanRace (#Alătură-teRaseiUmane!”): o provocare globală pentru acțiunea climatică în solidaritate cu oamenii care au cea mai mare nevoie de ea. Solidaritatea începe cu țările dezvoltate care își îndeplinesc angajamentul vechi de zece ani de 100 de miliarde de dolari anual pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare”, se arată în mesajul dedicat acestei zile.

ONU subliniază, de asemenea, că situația de urgență climatică face ravagii în întreaga lume la o scară pe care comunitatea umanitară și oamenii care lucrează în fruntea problemei nu o pot gestiona. „Timpul se scurge deja pentru milioane dintre cei mai vulnerabili oameni din lume – cei care au contribuit cel mai puțin la situația de urgență climatică globală, dar sunt cei mai afectați. Fugiți, călăriți, înotați, mergeți sau faceți orice activitate la alegere pentru 100 de minute cumulative între 16 august și 31 august în solidaritate cu persoanele vulnerabile și pentru a le spune liderilor mondiali că se așteaptă ca țările dezvoltate să își îndeplinească angajamentul de 100 de dolari vechi de un deceniu miliarde anual pentru atenuarea climei și adaptarea în țările în curs de dezvoltare. Dacă nu doriți să participați fizic, puteți adăuga vocea dvs.”, este îndemnul adresat de liderii ONU, anul acesta.

„Cu majoritatea campaniilor climatice axate pe încetinirea schimbărilor climatice și asigurarea viitorului planetei, Ziua umanitară mondială 2021 va evidenția costul uman imediat al crizei climatice și va presiona liderii mondiali să ia măsuri climatice semnificative pentru cei mai vulnerabili oameni din lume”, scrie ONU pe site-ul său web.

 

Președintele și CEO-ul Hope din SUA, Rabih Torbay, a transmis că salută curajul și munca lucrătorilor umanitari care slujesc pe prima linie pentru a ajuta la îmbunătățirea vieții celor care au nevoie în întreaga lume. „În ciuda creșterii imense a nevoilor umanitare și a pandemiei globale a COVID-19, umanitarii s-au angajat, acum mai mult ca oricând, să nu lase pe nimeni în urmă. În ultimii ani, lucrătorii umanitari s-au confruntat cu o altă urgență: schimbările climatice. Pe măsură ce temperaturile globale sunt în creștere, lucrătorii umanitari răspund din ce în ce mai mult la situații de urgență complexe simultane caracterizate de obicei prin furtuni mai frecvente și mai puternice, incendii, pierderea mijloacelor de trai, deplasarea populației, creșterea sărăciei și marginalizarea economică, prăbușirea infrastructurii de sănătate și educaționale, precum și ca apariția conflictelor și violenței. Trebuie să recunoaștem că schimbările climatice în toate formele sale stau ca fiind cauza principală a multor crize umanitare; și pe măsură ce vom vedea impacturi mai mari ale schimbărilor climatice, vom vedea creșteri corespunzătoare ale necesității angajamentului umanitarilor în întreaga lume. Costul uman al schimbărilor climatice este imens, iar cei mai puțin responsabili pentru situația de urgență climatică mondială sunt cei mai afectați. În cele din urmă, deși trebuie să onorăm curajul lucrătorilor umanitari, trebuie să asigurăm și protecția acestora. Cauzele lucrătorilor umanitari au rămas la un moment culminant în 2020, cu cel puțin 475 de lucrători care au fost atacați, dintre care 108 au fost uciși, 242 răniți grav și 125 răpiți. Respectarea dreptului internațional umanitar de către toți actorii conflictuali este esențială pentru a salva vieți și a preveni moartea și suferința civililor, precum și a lucrătorilor umanitari. De aceea, facem apel la actori armați de stat și non-statali din întreaga lume să se abțină de la a viza infrastructura civilă, inclusiv facilitățile și personalul de sănătate, precum și vehiculele medicale” – a spus Rabih Torbay, citat de ProjectHope.

 

Parteneriatul dintre ONU și Comisia Europeană reprezintă o componenta-cheie a sistemului umanitar mondial și împreună susțin că vor continua să lucreze pentru a garanta siguranța lucrătorilor umanitări și pentru a asigura respectarea principiilor umanitare. Europa are o tradiție îndelungată în domeniul ajutorului umanitar, aici înființându-se unele dintre cele mai mari și mai eficiente organizații umanitare la nivel mondial, iar Uniunea Europeană furnizează asistența umanitară de peste 40 de ani, ajungând astăzi, cel mai mare donator de ajutor umanitar.

România are, de asemenea o tradiție îndelungată și consistenă în domeniul ajutorului umanitar, iar Regina Maria a fost un exemplu elocvent despre ce înseamnă să vii în ajutorul celor aflați în suferință. Ulterior, Cruce Roșie Română a continuat să acorde ajutor celor vulnerabili, iar statul român, numai în ultimele săptămâni a trmis ajutoare consistente în țările afectate de incendii și cantități importante de vaccin anti-COVID și medicamente unor țări care nu au acces la ele, în această perioadă de pandemie.

Uniunea Europeană a mobilizat, în 2020, aproape 2,1 miliarde de euro pentru operațiuni de ajutor umanitar în peste 80 de țări din întreaga lume, inclusiv pentru populațiile afectate de conflictul din interiorul Siriei și pentru refugiații din țările și regiunile învecinate, pentru persoanele afectate de conflictul din regiunea Tigray din Etiopia și pentru persoanele vulnerabile afectate de dezastrele naturale din întreaga lume.

 

Uniunea Europeană îi onorează pe lucrătorii umanitari care și-au pierdut viața în misiunile de asistență a celor vulnerabili, precum și pe cei care își continuă activitatea în întreaga lume, se arată în declarația Înaltului Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell și comisarului pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, cu prilejul Zilei mondiale a ajutorului umanitar. „Angajamentul și eforturile neobosite ale personalului umanitar și medical, care se străduiește în fiecare zi, adesea în condiții dificile, pentru a ușura suferința a milioane de oameni aflați în dificultate, au fost cu atât mai remarcabile de la începutul pandemiei de coronavirus. Dar virusul nu este cea mai gravă amenințare cu care se confruntă. Din păcate, în 2020, 108 lucrători umanitari și-au pierdut viața și 125 au fost răpiți. În 2021, 105 atacuri majore au fost comise până în prezent împotriva lucrătorilor umanitari. Condamnăm aceste atacuri, iar autorii trebuie să fie trași la răspundere. Salvarea de vieți nu ar trebui să coste niciodată vieți; lucrătorii umanitari nu pot fi o țintă. Le salutăm curajul și dedicarea și ne exprimăm compasiunea față de familiile, prietenii și colegii celor care și-au pierdut viața în timp ce îi ajutau pe alții”, au declarat Josep Borrell și Janez Lenarčič, în ajunul Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar.

Prin ajutorul umanitar pe care îl acordă, la care se adaugă finanțarea pusă la dispoziție de statele membre, Uniunea Europeană este cel mai mare donator mondial de ajutor umanitar.

 

Pandemia de coronavirus a crescut numărul celor care au nevoie de asistență umanitară. În plus, civilii din zonele de conflict sunt în mod obișnuit uciși sau răniți în atacuri țintite sau nediscriminatorii. Organizația Națiunilor Unite (ONU) estimează că aproape 235 de milioane de persoane – 1 din 33 de persoane la nivel mondial – vor avea nevoie de asistență umanitară în 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 40 % față de 2020 (înainte de COVID-19) și o triplare aproape completă față de 2014.

De asemenea, se are în vedere faptul că numărul persoanelor strămutate forțat s-a dublat din 2010, ajungând la 82,4 milioane până la sfârșitul anului 2020.

Totodată, schimbările climatice agravează și mai mult vulnerabilitatea oamenilor la crizele umanitare. Cele mai grave opt crize alimentare sunt toate legate atât de conflicte, cât și de șocuri climatice. UE, în calitate de al doilea mare donator al sistemului ONU, oferă cea mai mare parte a finanțării sale Programului Alimentar Mondial (PAM), urmată de PNUD, UNICEF și UNHCR.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.