Știi și câștigi sănătate: Sistemul digestiv și al doilea creier

29 ianuarie 2021 | 0 comentarii |

Boala şi sănătatea depind într-o măsură covârşitoare de sistemul digestiv, iar tot mai multe cercetări științifice aduc informaţii surprinzătoare referitoare la modul de funcționare a acestuia și modul cum acesta influențează sănătatea întregului organism. Nenumărate suferinţe, uneori stranii şi subtile, cu simptome variabile şi nespecifice, dificil de diagnosticat şi de tratat au, dacă nu o origine exclusiv digestivă, cel puţin o componentă legată de funcţionarea sistemului digestiv.

Digestia este procesul prin care mâncare ingerată este transformată în nutrienţi asimilabili. Digestia implică mestecare hranei, trimiterea ei de-a lungul tractului digestiv şi descompunerea moleculelor de hrană în molecule mai mici, asimilabile de organism. De asemenea, sistemul digestiv este implicat în secreţia de serotonină, așa-numitul hormon al fericirii. 

Iată câteva lucruri pe care probabil nu le ştiaţi despre digestie și al doilea creier:

 

* Deşi înălţimea medie a oamenilor este de aproximativ 1,70 metri, acest lucru nu a împiedicat tractul digestiv să atingă lungimi de până la 10 metri, măsurat de la gură şi până la anus. Pe lângă lungimea impresionantă, intestinul subţire poate atinge o suprafaţă de peste 250 de metri pătraţi (suprafaţa întinsă se datorează numărului mare de pliuri intestinale, numite vilozităţi, care au rol în absorbţia nutrienţilor).

* După o masă mai bogată, starea de somnolenţă poate apărea din cauza triptofanului, un aminoacid esenţial, ce se găseşte în cantităţi mai mari în carne. O concentraţie mai mare de triptofan în sânge se poate obţine şi după ingerarea alimentelor bogate în glucide.

* Din totalul de calorii ce le ardem de-a lungul unei zile, între 5% şi 15% sunt folosite doar pentru a putea digera alimentele consumate. Consumul de carne sau de alcool necesită ceva mai multe calorii fiind mai greu de digerat sau metabolizat.

* Cunoscut pentru efectele sale contra îmbătrânirii, botoxul este folosit şi pentru tratarea unei afecţiuni rare, acalazia, ce este însoţită de imposibilitatea de a înghiţi alimentele (disfagie). O injecţie cu botox va duce la relaxarea sfincterului esofagului şi pe lângă tratarea afecţiunii, cu siguranţă esofagul va arăta mai tânăr.

* Sindromul Pica, ce se manifestă printr-o nevoie de a mânca cele mai ciudate lucruri de la pământ sau clei de pe copaci, până la găinaţul de găină sau varul de pe pereţi, afectează până la 30% dintre copii mici. Cauzele sau tratamentul rămân şi astăzi un mister.

* Sucul gastric conţine în proporţie de 99% apă. Restul e format din enzime, diferite substanţe şi acid clorhidric. Deşi se găseşte într-o cantitate foarte mică, e destul de puternic pentru a dizolva metale.

* Organismul ne poate digera pe noi! Cu toţii am auzit pe la orele de biologie că enzimele digestive sunt secretate sub o formă inactivă. Dacă s-ar secreta sub formă activă, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefăcând nici un fel de discriminare între alimente şi organism.

* Un avion la decolare poate genera până la 130 dB, un concert rock 110 dB. Am dat aceste exemple pentru a putea face o comparaţie cu nivelul sonor produs de râgâitura lui Paul Hunn din Anglia. Acesta în 2008 a fost înregistrat producând un zgomot de 107,1 decibeli doar printr-o simplă râgâitură. Câtă Cola trebuie să fi băut?

* Una dintre marile probleme actuale ale omenirii este încălzirea globală. Se încearcă rezolvarea acesteia prin descoperirea tot mai multor tehnologii verzi. În 2005, un stat din Africa, Rwanda, a câştigat premiul Ashden, oferit pentru folosirea tehnologiilor verzi. Invenţia s-a întâmplat într-o închisoare, care a folosit deşeurile umane rezultate din digestie pentru a produce gaz metan pentru gătit. E posibil ca produsul vizibil al digestiei să fie salvatorul omenirii!

* Cercetătorii de la California Institute of Technology (Caltech) au arătat, pe baza a numeroase experimente făcute pe șoareci și alte animale de laborator, că flora intestinală ne poate afecta comportamentul și emoțiile, prin impactul pe care îl are asupra nivelului neurotransmițătorilor, printre care și serotonina pe care o produce intestinul. Pe baza unor asemenea studii, mulți dintre acești cercetători au început deja să numească intestinul „al doilea creier”.

* Sistemul nervos aflat în intestin determină parțial, în conjuncție cu creierul, starea mentală și emoțională și influențează depresia, dar și alte afecțiuni. Se pare că sistemul nervos enteric controlează masa osoasă, iar funcționarea lui defectuoasă în privința menținerii unui anumit nivel de serotonină poate duce la apariția osteoporozei la menopauză, conform unui studiu publicat de revista Nature Medicine din SUA în februarie 2015.

* Există din ce în ce mai multe dovezi că prezența în sânge a unui nivel crescut al serotoninei produse de intestin poate cauza, cel puțin parțial, autism. Aceasta ar putea fi explicația pentru care atât de mulți copii cu autism prezintă anormalități ale tractului gastro-intestinal.

* Studiul publicat de Journal of Neurogastroenterology and Motility, în decembrie 2011, a arătat că anumite probiotice normalizează comportamentul anxios al șoarecilor cu colită infecțioasă. Un alt studiu a arătat că un alt tip de probiotice are un efect semnificativ asupra unui neurotransmițător – GABA – implicat în controlul multor procese fiziologice și psihologice.

Sursă: discovermagazine.com; descopera.ro;

 

 


Adaugati un comentariu


 

*