STUDIU: Efectele social media asupra generației „Z”: un tânăr din cinci vrea să devină „celebru”

Au însă și probleme, iar în topul dificultăților cu care se confruntă tinerii se află lipsa resurselor financiare, a consilierii în carieră, bullying-ul și lipsa oportunităților de dezvoltare. 

 

Sunt tineri, frumoși și stăpânesc aproape toate tainele internetului. Își fac cu ușurință prieteni în toată lumea, iar la un click distanță își găsesc toate informațiile de care au nevoie. Sunt tinerii Generației Z (născuți între 1995 și 2010), iar vocea lor „devine mai puternică de la an la an, iar nevoile acestora trebuie să fie adresate către instituțiile guvernamentale, corporații și angajatori, cât și către părinții și prietenii tinerilor, deoarece această generație este viitorul”, arată studiul național Insights PulseZ, aflat la a treia ediție.

Cu toate acestea, într-o perioadă dominată de instabilitate, lipsa motivației (64%), oboseala (50%) și stările emoționale fluctuante (46%) sunt principalele provocări cu care se confruntă adolescenții și tinerii zilelor noastre.

„Problemele din societatea noastră se oglindesc imediat în viața tinerilor. Este ceea ce constatăm în urma studiilor Insight PulseZ. Anul acesta am adăugat în chestionarul adresat tinerilor mai multe elemente pentru a identifica și mai bine dificultățile cu care se confruntă aceștia. În topul acestora se mențin pe primele poziții lipsa resurselor financiare și consilierii în carieră, cărora se adaugă bullying-ul și lipsa oportunităților de dezvoltare”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager Insights și Vreau sa fiu Antreprenor.

 

Răspunsurile a peste 1.200 de tineri din România au fost colectate și analizate pentru a elabora studiul Insights PulseZ, prin care s-a dorit surprinderea stărilor și comportamentelor în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum și nevoile, motivațiile personale și preferințele Generației Z, pe un eșantion reprezentativ reprezentativ la nivel național din punct de vedere al distribuției pe sexe, regiunii și mediului urban-rural.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că simt nevoia de educație financiară și organizare personală, de gestionare a emoțiilor și de dezvoltare a abilităților sociale, iar fetele, în comparație cu băieții, se dovedesc sensibil mai afectate de lipsa motivației (68% vs 58% băieții), oboseală (55% vs 45%), stări emoționale fluctuante (53% vs 37%) și anxietate (50% vs 35%).

Totodată, studiul arată că 68% dintre tineri își doresc să aibă mai multă încredere în sine, iar 60% dintre ei își doresc să își poată gestiona mai bine timpul. În același timp tinerii de 16-18 ani își doresc să devină cunoscuți precum o celebritate, mediul digital fiind un catalizator al acestui fenomen. Aproape 1 din 5 tineri își doresc popularitate în mediul online, comparativ cu 5% sau 3% din rândul grupelor de tineri de 18-24 ani, datorită prezenței influencerilor pe care tinerii îi iau ca exemplu.

 

Pentru a-și susține dorințele și scopurile în viață, tendințele privind modul de învățare al tinerilor Generației Z diferă în funcție de vârstă, de profilul liceului în care învață și de mediul în care studiază (urban – rural). 37% dintre tinerii din grupa de vârstă 16-18 ani preferă să învețe mai mult într-un sistem formal (la școală, ore de curs private și biblioteci publice), în timp ce jumătate dintre cei de 22-24 de ani aleg în egală măsura sistemul formal și cel non-formal (în format online).

Tinerii sunt dispuși să aloce studiului câteva ore pe zi, iar liderii grupelor de vârstă sunt cei de 19-21 de ani care spun că studiază, în medie, 2,93 ore pe zi.

Apar însă diferențe între mediul urban și rural: tinerii din mediul urban alocă în medie mai mult timp studiului, comparativ cu cei din mediul rural.

Diferențe apar și între tinerii de la profilul uman, care alocă mai mult timp studiului, comparativ cu cei de la profilul real, însă niciunii nu depășesc 3 ore de studiu/zi. 

 

99% dintre tinerii generației Z folosesc YouTube peste 2,3 ore pe zi, Instagram (2,3 ore), Facebook/ Messenger și TikTok (1,6 ore). Băieții folosesc Youtube și Discord semnificativ mai mult decât fetele, în timp ce fetele petrec mai multe ore pe TikTok. Utilizarea WhatsApp și a emailului crește în preferințe odată cu vârsta.

„Utilizarea atât de populară a Youtube este una dintre veștile bune care reies din acest studiu. De ce? În primul rând pentru că tinerii generației Z folosesc acest spațiu pentru a învăța, a urmări diverse cursuri, a se informa și, mai ales, pentru a-și dezvolta personalitatea. Astfel, utilizarea rețelelor creează tendințe noi de învățare, inovative, pe care tinerii le încorporează în procesele lor de informare și învățare. Acest comportament va trebui preluat și integrat de instituțiile educaționale și companii ca un mod nou de a preda și a capta atenția Generației Z”, a explicat Monica Muscă, Managing Partner First PR Agency.

 

În ceea ce privește comportamentul financiar, aplicațiile BT Pay și Revolut ocupă primele poziții în preferințele tinerilor, în top fiind transferul direct prin aplicația către clienții aceleiași bănci (49%), urmate de Revolut (40%) și de transfer prin IBAN (36%). Grupa de vârstă 22-24 de ani efectuează cele mai multe tranzacții, iar 36% din tinerii de 16-18 ani nu transferă bani de obicei, concluzia fiind că astfel de nevoi apar odată cu vârsta majoratului.

În cadrul aplicațiilor bancare folosite de tineri pentru a-și gestiona resursele financiare, Revolut ocupă primul loc în topul platformelor bancare având ca utilizatori 40% dintre tineri. Cei doi competitori menționați, Revolut și BT Pay, rămân lideri detașați în top, urmați de George România, Google Pay și Raiffeisen Mobile.

După grupele de vârstă, 25% din tinerii de 16-18 ani nu folosesc aplicații bancare, 46% dintre cei de 19-21 de ani folosesc Revolut, iar cei mai mulți tineri din grupa de vârstă 22-24 preferă platformele BT – 36%.

Studiul „Insights PulseZ” 2022 a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL).