TERAPEUTUL TAU: Libertatea
Viata trebuie examinata in lumina alegilor . Pana cand un om nu realizeaza ca este autorul propriului disconfort, nu poate exista motivatie pentru a schimba toate fortele conflictuale interne si a se simti liber.
Psiholog Taisia TRICA
In terapie, libertatea desemneaza nu o realitate de ordin civil, ci una de ordin psihologic, in sensul eliberarii de tiparele, normele, temerile pe care le-am integrat in noi de-a lungul timpului.
„Faptul ca suntem liberi de a ne alege drumul este considerat, in general, un lucru bun. Dar aceasta idee este legata de responsabilitatea pentru propria viata si de aici angoasa. Mai departe, cand persoana isi asuma responsabilitatea pentru alegerile sale si actioneaza, «travaliul» nu este nici pe departe incheiat deoarece, in fond, el paraseste un teritoriu cu implicatii profund negative, dar familiar prin esenta lui si se avanta intr-o ecuatie care naste spaima pentru ca decizia de a face ceva inseamna, de fapt, renuntarea la alte optiuni.” (I. Yalom)
Exista specialisti care considera ca scopul psihoterapiei este de a aduce clientul in punctul in care poate alege liber. Nu este posibila o terapie adevarata cu un client care nu accepta sa-si asume responsabilitatea si continua sa dea vina pe altii sau pe altceva pentru propriul disconfort.
Jean-Paul Sartre scria ca a fi responsabil inseamna a fi „autorul necontestat al unui eveniment sau al unui lucru”. Din perspectiva terapeutica, responsabilitatea inseamna a intelege ca esti creatorul propriului sine, al destinului, al situatiei tale de viata, al propriilor sentimente si chiar al propriei suferinte. Responsabilitatea justifica existenta. Responsabilitatea este indisolubil legata de libertate. Daca omul nu este liber sa-si constituie lumea intr-un infinit de feluri, atunci conceptul isi pierde sensul.
Viziunea lui Sartre este aceea ca omul nu este doar o fiinta libera, este o fiinta „condamnata la libertate”. Suntem in intregime responsabili pentru propria viata, nu doar pentru actiunile noastre, ci si pentru inactiunea noastra. Oamenii, din pacate, evita situatiile care fac obiectul unei meditatii insistente care ar releva arbitrarul propriei vieti. Este motivul pentru care cautam structura, ordini cosmice, magie, ceva superior noua.
Se spune despre noi ca suportam mai usor tirania decat anarhia si haosul. Copiii sunt deranjati de libertate si cer impunerea unor limite. Personalitatile anxioase manifesta, de asemenea, nevoia de structura si limita.
Nu putem sa vedem universul ca o lume independenta de noi. Acest fapt ne-ar anihila atat responsabilitatea cat si libertatea. Pentru ca de cele mai multe ori libertatea ne sperie, devine o grija fundamentala, preferam sa ne consideram victime, sa ne ascundem in spatele lui Nu pot.
O alta modalitate de negare a responsabilitatii este pierderea controlului (ne comportam iresponsabil). Acest lucru ne ofera un beneficiu: grija din partea altora. Si, in calitate de victime si atunci cand ne pierdem controlul nu facem altceva decat sa evitam comportamentul autonom.
Rostu l terapiei este de a determina rolul jucat de fiecare client in propria-i dilema. Pana cand un om nu realizeaza ca este autorul propriului disconfort, nu poate exista motivatie pentru schimbare („Nu ceilalti ma enerveaza, Eu ii las sa ma enerveze”).
Sunt situatii cand afirmam „Am facut cutare lucru inconstient !” OK, dar inconstientul acela nu este tot al nostru ?! Fiecare simptom al nostru este alegerea noastra.
Sentimentele neincheiate sau neexprimate ies la suprafata sub forma unor manifestari autodistructive sau nesatisfacatoare. Este important sa ne asumam responsabilitatea pentru toate fortele conflictuale interne. Simptomele sunt propriile noastre creatii. Odata constienti de acest lucru, simptomul poate disparea.
Viata trebuie examinata in lumina alegilor pe care le facem sau am esuat sa le facem. Asa ne asumam responsabilitatea si libertatea pentru ceea ce suntem, pentru ceea ce simtim si pentru ceea ce purtam in bagajele noastre.
„Stai jos si incepe ceva ce ai tot amanat. Incepe o scrisoare sau o carte. Faptul insusi de a incepe te va ajuta sa alungi angoasa in legatura cu intreg proiectul… Gaseste-ti un rastimp precis (sa spunem miercuri, intre 10.00 si 12.00) in care sa te dedici unei sarcini amanate. Lasa-te de fumat ! Acum ! Incepe o cura de slabire…in acest moment ! Lasa-te de baut…in secunda asta ! Asa trebuie sa abordezi problemele…actionand imediat. Fa-o ! Decide sa nu fii obosit pana te bagi in pat. Nu iti ingadui sa folosesti oboseala sau boala ca mijloc de a scapa sau de a amana ceva.”
( Rank, Will Therapy, apud I. Yalom)
Un articol scris cu responsabilitate si iubire fata de oameni, luminos si persuasiv prin simplitatea si autenticitatea lui, pentru ca in fond, libertatea fiecaruia dintre noi, aceea asumata, nu face altceva decat sa ne arate asa cum suntem, autentici… Este vorba despre fiinta noastra profunda, care irumpe la suprafata vietii. Zi plina de lumina!