Terapie prin artă și IT pentru 30 de copii cu autism

Pe baza rezultatelor unui proiect pilot al asociației Autism România va fi dezvoltat un program de educație non-formală și pre-profesională pentru copiii cu tulburări din spectrul autist.

Începând cu această lună și până la finele lunii august 2019, asociația Autism România derulează un proiect pilot destinat pregătirii copiilor cu autism pentru viața de după absolvire. Proiectul se numește Prospect Tech&Art Lab și beneficiază de susținere financiară din partea Raiffeisen Bank, printr-un program de granturi, iar partenerii organizației sunt British Council şi Şcoala gimnazială nr 1 Sfinţii Voievozi din Bucureşti.

Într-un comunicat de presă al asociației se precizează că proiectul, care se desfășoară de durata a 10 luni, se dorește a fi baza pentru un viitor program de educaţie non-formala şi pre-profesionala prin artă şi IT de pregătire a copiilor cu autism, pentru viaţa de după absolvire. Prospect Tech&Art Lab se adresează unui număr de 30 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, care suferă de autism și au arătat interes sau abilități pentru artă sau domeniul IT. Săptămânal, aceștia vor participa la ateliere de artă sau IT, în funcţie de motivaţie, înclinaţii şi abilităţi în aceste două domenii. Atelierele vor fi ţinute de un specialist în art-terapie şi unul în IT, cu sprijinul unui psiholog cu experienţă în lucrul cu persoane cu autism şi al unor voluntari de la facultăţile de psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie, artă, care vor avea ocazia să pună în practică teoria învăţată şi să înţeleagă cum să adapteze mediul de învăţare, activităţile, să folosească cele mai eficiente strategii şi metode în educarea elevilor cu autism.

Liuba Iacoblev

Pe lângă cei 30 de copii cu autism, la atelierele săptămânale vor participa și 20 de elevi tipici, care vor avea astfel ocazia să îi cunoască şi să-i înţeleagă mai bine pe colegii lor cu autism, și astfel, să îi sprijine mai eficient. Pe de altă parte, cei 20 de elevi vor avea posibilitatea de a-şi dezvolta ei înşişi inclinaţiile artistice sau de IT, de a se cunoaşte mai bine pe ei înşişi, de a se pregăti mai bine pentru viaţă.

Reprezentanții asociației menționează că vor fi beneficiari ai acestui proiect şi 20 de profesionişti din sistemul educaţional, care lucrează cu copii cu cerinţe educaţionale speciale – psihologi, consilieri şcolari, profesori de sprijin, profesori de arte, IT – care vor participa la workshop-uri tematice, dar şi ca voluntari la ateliere. Aceștia vor avea prilejul să îşi dezvolte competențele în lucrul cu copiii cu autism, pentru ca ulterior să îşi poată adapta mai bine intervenţia la nevoile educaţionale ale acestora.

„În România, un copil cu o tulburare din spectrul autist poate merge la o şcoală specială sau la o şcoală de masă, conform legii educaţiei naţionale şi a legislației secundare subsecvente. Faptul că există cadrul legislativ declarativ pro incluziune, accesul copiilor cu autism în şcoli de masă nu presupune automat şi educaţie şcolară sau extraşcolara adaptată nevoilor acestora şi succes după absolvire. Fără a fi stimulat şi sprijinit corespunzător în clasă, experienţa de învăţare nu va fi relevantă pentru el şi nu îşi va putea atinge întregul potenţial. Mai mult, se poate confrunta şi cu bullying-ul din partea colegilor, lucru care ar spori şi mai mult marginalizarea, excluziunea, stima de sine scăzută, apariţia sau adâncirea anxietăţii, depresiei”, a explicat Liuba Iacoblev, managerul de proiect.

În aceste condiții, este nevoie de profesionişti care să aibă abilităţi şi competențe speciale în educarea elevilor cu autism, pentru că şansele de incluziune în şcoală şi după absolvire să existe cu adevărat. Totodată, specialistul spune că un copil cu autism are nevoie de un mediu educaţional, de comunicare şi relaţionare socială adaptat, de oportunităţi de învăţare non-formale adaptate, dar și de colegi care să îl înțeleagă și să îl  sprijine.

„Bunele practici din alte ţări au arătat că în cazul copilului cu autism trebuie identificate şi cultivate în primul rând anumite înclinaţii şi interese, unde copilul poate performa bine, tocmai datorită unor particularităţi ale autismului. De exemplu, persoanele cu autism pot detecta foarte uşor discordanțele într-un sistem și există firme în alte ţări unde ei sunt angajaţi în testarea de softuri, munca în care sunt mult mai eficienţi decât angajaţii tipici. Din experienţa altor ţări, reiese că IT-ul şi arta sunt domenii de ocupare şi angajare unde multe persoanele cu autism pot avea performanțe. Conform estimărilor noastre, în România mai puţin de 1% dintre elevii cu autism absolvenţi de şcoală sau facultate sunt angajaţi în domeniul de pregătire sau chiar în alte domenii. Deci, sistemul educaţional eşuează total în misiunea sa. Sistemul de educaţie românesc are rareori o intervenție personalizată pentru fiecare copil, menită să îi descopere aptitudinile, inclinaţiile, interesele şi să i le cultive. Acest lucru nu se întâmplă des nici în cazul elevilor tipici, cu atât mai puţin în cazul copiilor cu autism. Proiectul nostru va aduce o îmbunătăţire a situaţiei în cazul beneficiarilor direcţi şi indirecţi şi va aduce un model de bună practică”, a mai declarat Liuba Iacoblev.