Tinerii absolvenți de Farmacie au, de anul viitor, două noi specialități la rezidențiat

Ordinul prin care specialitățile „farmacie generală” și „industrie farmaceutică și cosmetică” au fost reintroduse în nomenclatorul de specialități pentru rezidențiat a fost publicat în Monitorul Oficial.

Două specializări din domeniul farmaceutic eliminate din nomenclatorul pentru rezidențiat în perioada 2001-2006  au fost reintroduse de Ministerul Sănătății, la solicitarea Colegiului Farmaciștilor din România, a universităților de medicină și farmaceie din București, Iași, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Craiova, precum și a industriei farmaceutice care se confruntă, în ultimii ani, cu o criză de specialiști în aceste domenii. „Solicitarea este motivată de numărul mare de pacienți care se adresează în fiecare an farmaciilor cu circuit deschis, precum și de lipsa specialiștilor care să poată evalua producătorii de medicamente și cosmetice, în contextul apariției Directivei Europene privind medicamentele contrafăcute”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, transmis Ministerului Sănătății în luna iunie.

Astfel, potrivit unui Ordin publicat vineri, în Monitorul Oficial, prin care se completează OMS nr. 1.509/2008 privind aprobarea Nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, se atestă fatul că „începând cu rezidențiatul din anul 2020 se reia formarea în specialitățile «farmacie generală» și «industrie farmaceutică și cosmetică»”.

Durata rezidențiatului este de trei ani pentru fiecare dintre aceste specialități, iar „rezidenții confirmați în specialități pentru care, sub incidența normelor anterioare, s-a sistat formarea, își continuă pregătirea și susțin examenul de specialist în specialitățile în care au fost confirmați. Aceștia au acces la formare în a doua specialitate, în condițiile prevăzute de normele în vigoare”, se stipulează în ordinul amintit.

Farm. Dr. Răzvan Prisada

Solicitarea reintroducerii celor două specialități este motivată și de faptul că există o criză a farmaciștilor specialiști din ce în ce mai mare, atât la nivelul farmaciilor comunitare, cât și în spitale și în industrie, iar statisticile din ultimii ani arată că din cauza lipsei specilizărilor, tot mai mai multe locuri rămân neocupate la admiterea în facultățile de Farmacie și la admiterea în rezidențiat.

„Este un prim pas spre normalitate și salutăm deschiderea noii echipe de la conducerea Ministerului Sănătății de a conștientiza faptul că farmacistul are, la fel ca medicul, nevoie de specializare pe diferite domenii și de perfecționare postuniversitară, iar în lipsa cadrului legal era imposibil. Specializarea «farmacie generală» este extrem de importantă pentru farmaciștii care profesează atât în farmacii cât și în industrie, iar specializarea «industrie farmaceutică și cosmetică» este indispensabilă  industriei farma, care de mai bine de 10 ani își specializează angajații în străinătate, pentru a-și putea desfășura activitatea la standarde europene și mondiale. Reintroducerea și, perăm noi, introducerea de noi specializări în domeniul farmaceutic înseamnă un câștig pentru toată lumea. În primul rând, absolvenții de farmacie își pot lărgi aria de competență, iar pacientul va avea astfel acces la servicii specializate. Domeniul medical este într-o dinamică accelerată, iar dacă nu ai specialiști în toate domeniile, nu poți face performanță. Farmacistul este o componentă a acestui mecanism, care nu poate funcționa bine dacă nu este complet. Au fost eliminate din curriculă anumite specializări, au apărut specializări noi în alte state, iar noi nu putem rămâne în afara normelor internaționale”, a explicat conf. unic. dr. farm. Răzvan Prisada, vicepreședinte Colegiul Farmaciștilor din România și președinte al Colegiului Farmaciștilor Buzău.

Urmează ca în perioada următoare să se stabilească aria currculară pentru cele două noi specializări, iar de anul viitor, atât tinerii absolvenți care vor intra în rezidențiat, cât și absolvenții din anii anteriori, care doresc să se specializeze pot avea acces la cursuri postuinversitare – a doua specializare, la fel ca în domeniul medical.

„În plus, prin introducerea unor noi specializări, cu siguranță vor fi atrași mai mulți tineri către acest domeniu, pentru că vedem, în ultimii ani, rămân locuri neocupate la admitere în facultățule de Farmacie. Nu trebuie să așteptăm să rămânem fără farmaciști, pentru a ne dezmetici și a înțelege că la fel cum țările vecine le oferă acestora posibilitatea de a se specializa, trebuie să facem și noi un efort pentru a nu ajunge în situația de a ne transforma, dintr-o țară carea «exportat» ani întregi specialiști în domeniul medical, într-una care va fi nevoită să «importe» astfel de specialiști, pentru a putea răspunde nevoilor pacienților. În multe țări euopene, numai pentru farmacia comunitară există patru-cinci sau chiar mai multe specializări, iar în Ameria, cinci”, mai spune farmacistul Răzvan Prisada.

Organizața Mondială a Sănătății (OMS) și Federația Internațională a Farmaciștilor (Federation Internationale Pharmaceutique – FIP) au adoptat, încă din anul 2000, conceptul „Farmacistul de șapte stele” în concordanță cu standardele
de Bună Practică Farmaceutică.

În conformitate cu concepția FIP, farmacistul comunitar va fi, în viitorul apropiat, un expert în îngrijiri farmaceutice, în farmacoterapie și în promovarea sănătății; va fi un comunicator profesionist cu pacienții și cu alți profesioniști în sănătate; va oferi produse, servicii și informații de înaltă calitate; își va documenta propriile activități și va comunica rezultatele obținute, colegilor.

„Trebuie să avem o altă abordare pentru profesia de farmacist, atât din partea noastră cât și a autorităților. Farmacistul trebuie să-și recapete statutul de profesionist în domeniul medical, iar pentru asta este necesar să fie instruit astfel încât să poată consilia pacientul și chiar să știe să intervină în situații de urgență. În plus, avem nevoie de cercetare, iar asta nu se poate realiza dacă nu avem specialiști bine pregătiți. Cariera de farmacist nu trebuie să se rezume doar la a elibera medicamente. Un farmacist bine pregătit poate lucra într-o companie producătoare de medicamente, în industria cosmetică, în cercetare, în spitale, farmacii sau la agenția Europeana a Medicamentului. În plus, farmaciștii bine instruiți și motivați vor contribui la economii în sistemul de sănătate, pentru că vor ști ce să ofere pacientului și să-l ajute să ia decizii corect informate ”, conchide Răzvan Prisada.

În Marea Britanie, spre exemplu, prin documentul strategic „Farmacia în era nouă” au fost determinate cerințele față de asistența profesională farmaceutică pentru îmbunătățirea și lărgirea volumului de servicii farmaceutice prestate pacienților.

OMS și FIP consideră că aceasta abordare poate deveni un model al farmaciei viitorului și în alte țări. Serviciile farmaceutice, în acest sens, sunt clasate în: esențiale, consolidate și avansate, accentul fiind plasat pe calitate și rezultat.