Tone de medicamente expirate ajung anual la gunoi, deși sunt deșeuri periculoase
Un Ordin de ministru de acum opt ani care prevede colectarea medicamentelor expirate de către farmacii, nu are caracter obligatoriu. Un proiect de lege care ar fi trebuit să rezolve problema, trecut prin Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, lasă lucrurile la fel de neclare.
Prea ocupați să-și aprobe creșteri salariale și beneficii, lor și primarilor și președinților de cosilii județene care le aduc voturi, parlamentarii români nu mai catadicsesc să se ocupe și de problemele românilor care le plătesc viața de huzur, prin taxe și impozite aproape insuportabile. Așa că nu este de mirare că o lege care ar fi trebuit să reglementeze colectarea și distrugerea medicamentelor expirate zace prin sertare de ani de zile și nici nu are șanse să fie adoptată într-o formă coerentă, clară și care să nu mai permită contaminarea medicului și să nu mai pună în pericol sănătatea tuturor.
Aproximativ 1.500 de tone de medicamente expirate sunt aruncate de români, anual, la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare, deși sunt periculoase pentru mediu și sănătate, prin contaminarea solului şi apei, așa cum se precizează în expunerea de motive a unui proiect de lege aprobat marți, de Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, care ar fi trebuit să combată poluarea cu acest tip de deșeuri, dar care lasă lucrurile la fel de ambigue.
Proiectul de act normativ citează și un studiu potrivit căruia în 65% dintre apele curgătoare, inclusiv Dunărea, depășesc chiar și de 300 de ori limitele admise pentru 14 dintre cele mai comune antibiotice, dar sunt poluate și cu hormoni, citostatice, antidepresive etc. în timp ce tratamentul apelor reziduale ar elimina doar 60-90% din ibuprofenul care ajunge în râuri, în timp ce carbamazepina – un grup de medicamente antiepileptice – este eliminată într-o proporție mult mai mică.
Un caz recent cu poluare cu medicamente a fost în luna februarie a anului trecut, când în zona lacului Tarnița, din județul Cluj, au fost descoperite antibiotice, analgezice și anticonceptionale expirate. Într-un caz mai vechi, grămezi de medicamente expirate au fost găsite de comisarii de mediu într-o pădure de lângă Târgu Jiu. Iar tot felul de deșeuri medicale, unele chiar mai periculoase decât medicamentele (mănuși, seringi etc.) sunt aruncate la gunoi, deși unele pot fi contaminate cu virusuri extrem de contagioase.
Un Ordin de ministru de acum opt ani prevede că „medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuţie sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare” și că „unităţile farmaceutice vor afişa la loc vizibil anunţul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate”. Nici Legea 95, a reformei Sănătății, nu conține vreo prevedere privind colectarea medicamentelor expirate de către farmacii, actuala legislație neconținând vreo obligativitate privind preluarea medicamentelor expirate de la populație.
Un raport din 2021 al Avocatului Poporului precizează că ordinul de ministru, deși incomplet, deoarece nu are norme de aplicare, reprezintă „singura măsură legală prin care se asigură activitatea de colectare de la populație a medicamentelor expirate/nefolosite”. Actul normativ neavând însă caracter obligatoriu, multe farmacii refuză să primească medicamentele expirate, motivând costurile mari pe care e presupune distrugerea acestora, așa că oamenii sunt deseori refuzați, iar faptul că unele farmacii mai primesc, din când în când, medicamente expirate, este considerat un gest de bunăvoință.
Iar situația s-a agravat în timpul pandemiei de COVID, când cantitatea de medicamente neutilizate sau expirate a crescut, iar poluarea cu deșeuri periculoase (cum sunt considerate medicamentele) crește, afectând mediul și sănătatea tuturor.
Cu toate acestea, parlamentarii noștri nu-și fac timp, nu știu sau sunt „mânați de alte interese”, așa că un proiect aflat acum pe masa deputaților, adoptat anul trecut de Senat, a suferit modificări drastice față de forma inițială. În primă fază, senatorii au aprobat ca pe cutiile de medicalemte, în prospect, pe blistere și în reclame să apară mesajul „Medicamentele expirate trebuie returnate în farmacii”, dar marți, Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților a eliminat majoritatea prevederilor și mesajul, transformat în „Medicamentele expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase”, s-a convenit că va apărea la finalul reclamelor.
Aceștia justifică modificarea mesajului aprobat de Senat prin faptul că s-ar fi blocat activitatea Agenției Naționale a Medicamentului, care ar fi trebuit să reautorizeze circa 8.000 de medicamente de bază aflate în piață, cu variantele lor.
Ordinul 119 din 2014 al ministrului Sănătății, care reprezintă o legislație secundară și nu are caracter obigatoriu, „bifează doar o condiționalitate în evaluarea sistemului de sănătate publică. E doar o bifă la poluarea farmaceutică, cum că statul a rezolvat-o”, spune deputatul USR Adrian Wiener, inițiatorul unui alt proiect de lege care ar fi putut să elimne „cearta între farmacii și clienți”, dar care este pe cale de a fi respins de către actuala majoritate din Camera Deputaților „la presiunea industriei”, cum susțin unii deși alții neagă, deși a fost adoptat de Senat.
În timp ce unii politicieni consideră că ar trebui să luat în calcul un compromis precum instituirea unei taxe minimale, oferind ca exemplu Franța, alții invocă principiul responsabilității extinse „în momentul în care ne punem de acord, comisia de mediu și comisia de sănătate”.
Pe de altă parte, președintele Colegiului Farmaciștilor afirmă că producătorii de medicamente sau autoritățile locale ar trebui să suporte costurile colectării și distrugerii medicamentelor expirate, subliniind în același timp că este necesară și o mai bună informare a populației.
Farmaciștii spun că ei, ca profesioniști, înțeleg că medicamentele expirate trebuie colectate și eliminate în condiții speciale, dar consideră că această activitate trebuie reglementată corect, nu prin împovărarea lor, ci așa cum se procedează în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde farmaciile pun la dispoziție un spațiu în care un ONG activ în domeniul gestionării deșeurilor periculoase, împreună cu producătorii, amplasează un recipient special unde oamenii pot să introducă medicamentele expirate fără intervenția farmacistului, iar responsabilitatea farmaciei/farmacistului este doar de a anunța când recipientul este umplut.
Până la găsirea unei soluții pentru distrugerea medicamentelor expirate, românii sunt sfătuiți să păstreze medicamentele expirate în casă, dar și să nu mai cumpere medicamente decât dacă au nevoie.
