Transferam carpelile copiilor nostri?

Am trecut prin mainile a trei doctori. Gata sa ma omoare, domnule. Si m-a sfatuit cineva sa vin aici. La o doctorita extraordinara. Ce sa spun, pana si asistentele sunt tare de treaba, nu am nimic de reprosat. Le mai dau si eu cate o atentie, dar merita, serios! Barbatul, trecut de varsta a doua, imbracat in pijamale, vorbea cu alt internat. Dar stii ca este diferenta intre spitalele de aici si cele din Ardeal? Eu m-am… „maritat” cu o moldoveanca si a trebuit sa merg dupa ea… De spitalele de afara, ce sa mai vorbesc! Este altceva…

Se retrag amandoi in salon. O asistenta intreaba pe cineva de la administrativ daca mai exista vata. Nu avem, i se raspunde. Dar sapun? Nici. Cum, nu am cu ce sa ma spal aici, printre atatia microbi? Chiar s-a enervat asistenta, pe buna dreptate. Ma intreb si eu cum se poate ca intr-un spital din Bucuresti, unde profeseaza doctori cu renume, unde se fac operatii grele si exista aparatura de ultima generatie, sa nu fie sapun.

La un alt etaj, asteptand sa iasa cineva dintr-un cabinet, se aseaza langa mine o doamna, suparata rau. Scoate mobilul si incepe o discutie cu voce tare, pe care nu aveam cum sa nu o aud. Auzi draga, am intrat la doctorita si i-am spus ca nu-mi place cum este tratat bolnavul pentru care am venit. Stii ce mi-a zis, ca nu am niciun drept sa spun asa ceva si nici sa ma amestec in actul medical. I-am raspuns si eu ca sunt acolo in calitate de apartinator, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca sunt si eu cadru medical si stiu despre ce este vorba…

Vazand ca a terminat discutia, nu am putut sa nu intervin. Ma scuzati, am auzit ce vorbeati, poate sunt putini doctori, sistemul sufera din cate stiu… Ma priveste cu ochii mariti, surprinsa. Nu domnule, sa se privatizeze tot! Altfel nu se mai poate. Asa poate nu mai pleaca specialistii din tara. De ce se cramponeaza atat cu spitalele de stat? Nu se vede clar ca nu se mai poate? Si cum ar ramane cu asigurarile, intreb curios? Sunt bani suficienti. Ia calculati cat ati dat pana acum la Casa si vedeti cat s-a cheltuit pentru dumneavoastra!

Se ridica si pleaca.  Ce sa mai gandesc? Doamna face parte din sistemul medical, are un punct de vedere. Si nu pare multumita. Bolnavii vin aici cu toata speranta, pe ei nu-i intereseaza problemele de mai sus. Si este foarte corect sa fie asa pentru ca din banii lor sunt platiti toti cei care trebuie sa se ocupe de asigurarea sanatatii lor.

De la pediatrie se aude un copil plangand. O face din toata fiinta lui, speriat probabil ca se afla in spital. Se opreste in cele din urma. Ma gandesc, oare ei, copiii nostri, ce vremuri vor prinde? Vor auzi si ei asemenea discutii in spitale?