TRICOLORUL ROMÂNIEI SĂNĂTOASE

De Ziua Drapelului Național, la Buzău, pe lângă festivitățile dedicate TRICOLORULUI, autoritățile locale au aniversat șase buzoieni care au vârsta Centenarului, iar polițiștii Inspectoratului Județean au marcat evenimentul într-un mod inedit, pe Vârful Penteleu.

 

Ziua Drapelului Național a fost marcată astăzi, 26 iunie, în toată țara. Românii adevărați au lăsat deoparte, pentru o zi, ranchiuna, pentru a cinsti TRICOLORUL care ne-a unit și ne-a dat puterea de-a depăși obstacolele istoriei, sub același crez și aceeași simțire sănătoasă.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, că acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalităţii, independenţei, suveranităţii şi unităţii naţionale. Consacrat de Revoluţia de la 1848, drapelul i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore, de la Unirea Principatelor, la  aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană, se menționează într-un mesaj transmis de Administraţia Prezidenţială.

Președintele Iohannis subliniază că „Pe faldurile sale (ale drapelului –n.r.) stau înscrise valorile pe care este fundamentată naţiunea română – Libertate, Dreptate şi Frăţie – şi care insuflă sentimentul identităţii naţionale şi mândria de a aparţine acestui popor”, amintind că românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat. „În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră şi ne determină să ne unim eforturile, animaţi de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică şi democratică. La mulţi ani României şi Tricolorului său!”, mai afirmă preşedintele Iohannis. De Ziua Drapelului Național, Palatul Cotroceni va fi iluminat  în culorile Tricolorului.

 

La fel ca în toată țara, în toată țara, la Buzău, evenimentele dedicate Zilei TRICOLORULUI au debutat în seara de 25 iunie, când în prezența comandamentului Diviziei 2 Infanterie Getica, a reprezentanților Prefecturii, Primăriei și Consiliului Județean Buzău și unor șefi ai instituțiilor deconcentrate, Drapelul Național a fost coborât de pe catargul din fața Primăriei Buzău și predat militarilor, pentru a fi depus la Biserica Militară „Pogorârea Duhului Sfânt”. În Sfântul locaş, Drapelul Naţional a fost sfinţit şi păstrat până marți dimineaţă, 26 iunie, când militarii l-au adus înapoi în Piaţa Dacia, unde a avut loc Ceremonia Publică dedicată sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional, în prezența a numeroși buzoieni.

Evenimentul a debutat cu un recital al Ansamblului „Drăgăicuțele” din Berca, după care, pe acordurile Imnului Național, drapelul a fost arborat pe catarg, nu înainte de a fi sărutat de prefectul Carmen Ichim, președintele Consiliului Județean Petre Emanoil Neagu, primarul Constantin Toma și comandantul Diviziei e Infanterie Getica, general Gheorghiță Vlad.

 

Ulterior, oficialitățile au mers la șase buzoieni care împlinesc 100 de ani odată cu România Mare, pentru a-i sărbători și a le mulțumi pentru România de astăzi. Cu această ocazie, le-au urat mulți ani cu sănătate, le-au mulțumit pentru felul în care au înțeles să ducă peste veac înțelepciunea și patriotismul acestui neam, iar simbolic le-au dăruit un tricolor, o diplomă din partea Ministerului de Interne, un aranjament floral și câte o cutie cu bomboane, ca să le mai îndulcească bătrânețea.

„Astazi, am sărbătorit Ziua Drapelului Național și buzoienii care împlinesc 100 de ani odată cu România! Avem nevoie de invățăturile, de sfaturile și înțelepciunea lor, dar și datoria de a le transmite tinerei generații! La mulți ani,Tricolor! La mulți ani, România!”, a transmis președintele CJ, Petre Emanoil Neagu.

 

Polițiștii buzoieni au marcat Ziua Drapelului Național într-un mod aparte. Amintind că Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, ei au amintit datele istorice care confirmă că, în anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica (cunoscut şi cu numele de Grigore al IV-lea Ghica, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1822 şi 1828), înmânează agăi Mihăiţă Filipescu, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, primul drapel al Agiei subliniind că „Un drapel este un simbol sacru. E îndeajuns să ne amintim de jertfele strămoşilor noştri şi ce reprezenta capturarea în luptă a unui steag al inamicului. Steagul roman se numea vexillum şi de aici i s-a zis simbol vexilologic. Cel mai vechi steag cunoscut al nostru este cel dacic, deopotrivă mândria şi spaima antichităţii. Este vorba de vestitul cap de lup.”

Tradiţia a continuat şi prin aplicarea prevederilor Regulamentului Organic (prin care s-a creat Poliţia), emis la data de 23 octombrie 1831, în care la punctul 3 din memoriul trimis către Obşteasca Adunare a Ţării Româneşti, se specifica că Buzăul  „se află în drum mare din obşteştile aşezământului trebuind a cere a se înfiinţa poliţia cât mai în grab”.

 

În anul 2018, pentru marcarea celor 100 de ani de la Marea Unire, pe Vârful Penteleu, cel mai înalt din Munţii Buzăului (1772 de metri), a fost realizat, prin eforturile poliţiştilor buzoieni, un drapel naţional având dimensiunea de 2×4 metri, care a fost ridicat pe un catarg înalt de 8 metri, a cărui fundaţie a fost realizată integral dintr-un cofraj placat cu piatră de Siriu.

„Simbol al judeţului Buzău, acest vârf este, totodată, şi punctul de confluenţă şi de vizibilitate maximă a celor trei provincii istorice: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească. Din acest motiv, pe aceeaşi lance, în partea superioară a catargului sunt montate, simbolic, indicatoare către cele trei provincii istorice”, explică Biroul de presă al IPJ Buzău, care menționează că activităţile au fost coordonate de către şeful Inspectoratului, comisar şef de poliţie Virgil Laurenţiu Pantazi.

„LA MULŢI ANI ROMÂNIEI ŞI TRICOLORULUI SĂU!”, au transmis polițiștii.

 

Tot astăzi, o delegație a Corpului NATO de Dislocare Rapidă – Turcia a vizitat Buzăul. Prima oprire a militarilor străini a fost la sediul Diviziei 2 Infanterie Getica, după care, membrii delegației, formate din ofițeri turci, americani și germani s-au deplasat la Cimitirul Eroilor din municipiu. Împreună cu prefectul Județului Buzău, Carmen Ichim, președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, primarul Municipiului Buzău,  Constantin Toma și alte oficialități civile și militare, militarii străini au depus coroane de flori la mausoleul ridicat în centrul cimitirului buzoian și s-au recules la mormintele celor 12 soldați turci înhumați aici.
 

Mergând pe firul istoriei, prof. dr. Dorin Stănescu,  istoric şi consilier în fostul Departament Centenar, scrie că „în tezaurul virtual al patrimoniului fiecărei națiuni se află câteva obiecte cu puternică încărcătură simbolică și emoțională care, în momente esențiale, unesc poporul. De regulă, această misiune îi revine drapelului. În România, drapelul este sărbătorit azi, 26 iunie. Sub faldurile acestuia se regăsesc elementele și tradiția istorică puternic impregnate de-a lungul timpului în conștiința generațiilor care se succed. Așa se face că, de mai bine de un secol și jumătate, în întreaga lume copiii sunt învățați încă de la vârste fragede despre semnificația steagului și povestea culorilor respectivului drapel. În spațiul românesc există o istorie a acestui simbol care își are, așa cum e firesc, particularitățile sale. El se naște în epoca modernă, când și națiunea își afirmă dorința de a-și crea propriul stat. În fața acestor evidențe există și păreri care susțin că alegerea tricolorului se datorează faptului că aceste culori, roșu, galben și albastru, ar fi fost utilizate pentru prima oară de către daci. Steagul simbolic de luptă al dacilor era compus dintr-un cap de lup cu un corp de șarpe. Lupul ar fi avut capul din bronz sau argint, iar corpul ar fi fost confecționat din material textil colorat în roșu, galben și albastru. Desigur, aceasta este doar o ipoteză, pentru că tuturor ne plac poveștile istoriei dacilor. Interesant este faptul că pe documentele emise de domnitorul Mihai Viteazul apar culorile roșu, galben și albastru, iar acest fapt a fost privit ca un fir de continuitate în istorie, anticipând cumva utilizarea acestora în secolul al XIX-lea pe drapelul național. Mergând pe firul istoriei, ajungem în secolul al XIX-lea, epocă în care se consacră tricolorul ca drapel-simbol al națiunii române”.