Ultima reteta
Daca ai facut un accident de circulatie, soldat cu raniti sau persoane decedate, nu scapi. Doar daca ai sansa ca legea sa fie aplicata mai… altfel. Daca ai provocat scandal in locurile publice, condimentat cu pumni si ceva lovituri de cutit, este vai de tine. Daca ai de platit statului bani si nu o poti face, nu te iarta. Sunt chiar si cazuri de persoane care se sinucid, de frica inchisorii. Daca… Sa nu continuam cu exemplele, pentru ca stiti la fel de bine ca si mine cate ar fi.
Problema care mi se pare mai grava este ceea ce se intampla atunci cand moare Piscupescu. Sau cand mor sute de mii de oameni, cu alte nume, datorita efectelor unor boli. Este simplu. Primesc un certificat de deces, ultimul act legal de care beneficiaza la suprafata pamantului. Si toata lumea stie, comenteaza la priveghi, la pomana. S-a tratat mult, a fost la o gramada de doctori. Dar ce sa-i faci, atat s-a putut, a murit omul cu zile, si era tanar saracul…
Ba chiar am auzit, personal, intr-un astfel de moment, istoria traita de o familie care si-a pierdut in cele din urma copilul care ar fi trebuit sa dea examen la facultate. Si mama si tatal lui au povestit cu lux de amanunte prin cate au trecut, timp de trei ani. Prin cate spitale au fost, la cati doctori. Cam 250 de milioane ne-a costat. Si nu ne-a spus nimeni sa ne oprim cu cheltuielile, pentru ca nu sunt sanse. Ba chiar, un doctor ne-a luat o gramada de bani stiind ca nu are cum sa ne ajute.
Bine, oricum nu ar fi incetat sa caute solutii, era vorba de viata copilului lor. Va rog sa ma credeti ca nu am putut sa ascult relatarile pana la sfarsit. Nu acceptam ca asa ceva este posibil. Colegii de serviciu ai tatalui l-au ajutat cu bani, multi dintre doctori si-au dat tot interesul. Dar nu si o doamna in halat alb care la inceputurile suferintei copilului a spus ca are dureri lombare datorita pozitiei la masa de studiu…
Trecand insa peste amanunte, peste factorul uman, peste valoarea medicilor, exista cineva care la un moment dat opreste totul, cu o indiferenta fantastica. Statul.
Oare cati de Piscupescu au murit pentru ca listele de medicamente compensate nu au fost actualizate si tratamente cu efecte bune nu au putut fi aplicate?
Spuneam la inceput ca de legea nu te iarta daca furi un ou. Oul acela are o valoare, trebuie sa-l platesti, nu? Dar viata unui om? Daca o fura statul, cine plateste? De fapt, este simplu. Nu exista o lege care sa prevada cercetare in momentul in care un om moare datorita unei boli. Sa fie analizata macar ultima reteta. A suferit de ficat? Ia sa vedem. A beneficiat de tratamentul cel mai bun existent in lume? Nu. De ce? Din cauza cui nu s-a intamplat acest lucru? Si trage-i nene o ancheta serioasa, sa se zguduie zidurile intre care guvernantii „muncesc pentru binele nostru”. Pe banii nostri. Si chiar pe viata noastra!
