UMF Timișoara, 75 de ani de învățământ medical academic
Cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior medical din Vestul țării pregătește în prezent peste 6.600 de studenți.
S-au împlinit trei sferturi de secol de când a început să funcționeze Facultatea de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara, cu 412 studenți în anul I și 76 de studenți în anul al doilea. Se întâmpla în anul 1945, la 15 iulie, iar trei zile mai târziu, la 18 iulie, avea loc deschiderea festivă, într-o perioadă în care exista o nevoie majoră de formare de cadre medicale, în condiţiile în care situaţia sanitară din ţară avea nevoie urgentă de resursă umană.
În decembrie 1944 era emis decretul nr. 660 pentru înfiinţarea Universităţii de Vest, care la 30 decembrie, în acelaşi an, a fost semnat de Regele Mihai I. În articolul 1 al Decretului-Lege, Universitatea de Vest din Timişoara cuprindea Facultăţile de Drept, Litere şi Filozofie, Ştiinţe, Medicină Umană, Medicină Veterinară, Farmacie şi Teologie.
Primul document care consemnează înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Timişoara este Decretul nr. 104 din 17 ianuarie 1945, semnat de dr. Dumitru Bagdasar, ministrul Sănătăţii din acea vreme, personalitate proeminentă a vieţii medicale, dar documentul fundamental care a condus la înfiinţarea Facultăţii de Medicină a fost Legea nr. 361 din 4 mai 1945, care modifica prevederile Decretului-Lege de înfiinţare a Universităţii de Vest, în sensul necesităţilor obiective impuse de formarea în această parte a ţării a unor specialişti în domeniul ocrotirii sănătăţii.
Alianta Timisoara Universitara
De atunci, instituția de învățământ a funcționat fără întrerupere, suferind de-a lungul anilor numeroase transformări care au propulsat-o printre primele șase universități prestigioase de Medicină și Farmacie din țară, la ora actuală fiind formată din Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie.
De la cei 488 de studenți pe care îi pregătea în primul an după înființare, UMF Timișoara formează, în prezent, 6.646 de studenţi, dintre care 6.462 la programe de licenţă şi 184 la programe master. În procesul educaţional sunt implicați aproximativ 98 de profesori, 118 conferenţiari, 170 de şefi de lucrări şi 426 de asistenţi universitari.
În ultimele luni, UMFT a fondat, împreună cu celelalte patru universităţi de prestigiu din oraş, Alianţa Timişoara Universitară. De asemenea Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara este parte integrantă din Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România.
Universitatea este prezentă și în clasamente de referinţă realizate de organisme internaţionale şi naţionale importante. Astfel, în clasamentul Academic Ranking of World Universities 2020, cunoscut şi ca Top Shanghai, Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara ocupă poziţia 401-500 la nivel mondial şi poziţia 2-3 la nivel naţional în domeniul Ştiinţe Medicale, la secțiunea Medicină Clinică. În Metarankingul Universitar-2019 Ad Astra – o analiză ce combină mai multe clasamente pentru a extrage concluzii mai robuste – universitatea bănățeană se află pe locul trei, la fel ca şi în clasamentul uniRank.
„Mă bucur şi este o onoare faptul că în primul meu an de mandat ca rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, universitatea marchează 75 de ani de activitate. Şi aceasta, pentru că acest mandat îl voi dedica în primul rând dezvoltării universităţii, atât pe direcţie internă, cât şi externă, obţinerii acreditării internaţionale şi digitalizării. UMFT este universitatea care se dezvoltă împreună cu noi – cadre universitare şi studenţi. Doar împreună putem duce mai departe tradiţia şi doar împreună putem dezvolta şi pregăti universitatea noastră să răspundă cât mai bine nevoilor actuale de educaţie universitară în Medicină. Împreună şi fiecare dintre noi suntem Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara”, a declarat rectorul universității timișorene, prof. dr. Octavian Creţu.
Prof. dr. Octavian Cretu, rector UMFT
Contextul epidemiologic actual, generat de pandemia de Covid-19, a arătat încă o dată importanţa flexibilităţii şi a adaptabilităţii, inclusiv în domeniul universitar. Activitatea de predare şi de examinare în cadrul universităţii s-a mutat, în mare parte, online, un proces de digitalizare necesar care a fost implementat în cele mai bune condiţii şi care va fi continuat, deoarece o „universitate modernă trebuie să fie şi o universitate digitalizată, dar care, bineînţeles, pune accentul pe resursa umană”, după cum a mai precizat rectorul prof. dr. Octavian Crețu.
În prezent, universitatea este coordonatoarea principală şi partener în 10 proiecte de cercetare academică pentru combaterea Covid19, proiecte finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
„România şi lumea, în general, au nevoie de o resursă umană foarte bine pregătită în Sănătate. Universitatea noastră face eforturi continue de a se adapta şi de a răspunde cât mai bine provocărilor în pregătirea medicilor, stomatologilor şi farmaciştilor de mâine. Suntem o universitate de tradiţie în peisajul educaţional românesc, o universitate clădită pe oameni, pentru oameni”, a mai declarat rectorul universității.
