Un serial video despre bolile cu transmitere comunitară, în premieră, în limba română și ucraineană

O echipă de jurnaliști, împreună cu medici specialiști și pacienți oferă informații utile despre hepatite, HIV, tuberculoză și accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni, pe parcursul a patru episoade. 

 

Peste 354 de milioane de oameni trăiesc, la nivel gloval, cu hepatita B sau C, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În același timp, HIV reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În 2020, potrivit OMS, erau aproximativ 37,7 milioane de persoane cu HIV, dintre care peste două treimi în Regiunea OMS Africa.

La nivel mondial, tuberculoza este a 13-a cauză de deces și al doilea ucigaș infecțios după COVID-19 (peste HIV/SIDA). Numai în 2020, aproximativ 10 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TB) în întreaga lume. 

Un serial video în premieră în România despre bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză, dar și despre accesul la servicii medicale al românilor și al refugiaților ucraineni a fost lansat online de videomedicina.ro, care pe parcursul a patru episoade și-a propus să ofere informații utile legate de aceste boli, traseul pacienților români în sistemul medical la diagnosticare și tratament, despre accesul refugiaților ucraineni la servicii medicale în România și despre mitul conform căruia refugiații ucraineni care vin cu boli precum HIV, TBC, hepatită reprezintă un pericol pentru cetățenii români.

Primul episod – despre hepatite

 

Numărul persoanelor diagnosticate cu hepatită B în România este 11,6 la 100.000 de locuitori, conform datelor ECDC din 2020.

,,Din păcate, peste jumătate de milion de români au un virus hepatitic C, mulți dintre ei nu știu. Mai sunt și pacienți care au B plus Delta, și aicea prognosticul poate să fie mai rezervat”, a explicat dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș” București.

„Din punctul meu de vedere hepatita e un dușman foarte parșiv. Și e foarte ciudat modul în care acționează. Când am aflat eu că am hepatită B, primul lucru care mi s-a spus: «Ei, cred că ești însărcinată. N-ai cum să ai hepatită B!», pentru că semnele erau de așa natură încât nu mă puteam gândi la  hepatită B. Cine s-ar gândi că niște stări de greață, niște stări de oboseală, niște dureri musculare, o să fie de la o hepatită?”, mărturisește Marinela Debu, pacientă cu hepatită și președintele APAH-RO.

Informații detaliate despre hepatite, refugiații ucraineni cu hepatite care vin în România, despre ce beneficiază românii asigurați și cei neasigurați în sistemul de sănătate, în episodul Hepatitele: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni care abordează hepatitele B, C, B plus Delta și felul în care sunt diagnosticate și tratate în România. 

 

Al doilea episod – HIV/SIDA 

 

În țara noastră sunt peste 16.000 de pacienți diagnosticați cu HIV/SIDA, conform datelor Compartimentului de monitorizare al infecției HIV în România, însă nu toți sunt în tratament. ,,În jur de 13.000 de români sunt în tratament, pacienți activi cum sunt denumiți de către medici, în sensul că au trecut cel puțin o dată în ultimele 12 luni pe la un spital de boli infecțioase și au ridicat tratamentul”, spune Iulian Petre, directorul executiv UNOPA.

Înainte de război, în Ucraina peste 250.000 de persoane trăiau cu HIV, potrivit UNAIDS. Aproximativ 130 000 de ucraineni primeau terapie antiretrovirală, arată ECDC și OMS. ,,Trebuie să spunem următorul lucru: trebuie să fim pregătiți și pentru varianta în care vom avea mai mulți pacienți seropozitivi din Ucraina. Pentru că nu știm cât vă dura războiul”, a subliniat dr. Adrian Marinescu.

Câți pacienți cu HIV din Ucraina s-au refugiat în România și au solicitat tratament, care este accesul românilor și ucrainenilor seropozitivi la tratament, dar și care sunt provocările medicilor români vizavi de schemele terapeutice din Ucraina, aflați în episodul HIV-SIDA: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni care tratează situația HIV-SIDA din România și Ucraina.

 

Al treilea episod – Tuberculoza

 

Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli de pe Pământ. ,,E poate mai veche decât omul. Aș zice că e mai degrabă o afecțiune socială, așa să-i spunem, cu implicații medicale, care trebuie tratată de un doctor, dar totuși aș spune mai mult socială, și are efect mai mare asupra pacientului și este o boală socială. Se ia în aer, dacă nu interacționezi, dacă nu ai o viață socială, atunci ești mult mai ferit de tuberculoză. Ce înseamnă ea ca boală? Are un stigmat puternic asupra pacientului și în general oamenii care trec prin povestea asta simt acel stigmat”, a precizat Ștefan Răduț, Vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) și pacient cu tuberculoză, care consideră că tuberculoza este comparabilă, ca stigmă, cu HIV.

În 2020, aproximativ 1,5 milioane de persoane au murit din cauza tuberculozei (inclusiv 214 000 de persoane cu HIV), arată datele OMS. În același an, 5,6 milioane de bărbați, 3,3 milioane de femei și 1,1 milioane de copii s-au îmbolnăvit de TBC, o boală vindecabilă și prevenibilă. Despre situația pacienților cu tuberculoză și cu tuberculoză multidrog rezistentă (MDR) din România, despre accesul acestora la screening, la depistare și tratament, despre refugiații ucraineni cu TBC, aflați pe larg în episodul Tuberculoza: Accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni.

 

Al patrulea episod – prevenție și vaccinare

 

Medicii și pacienții vorbesc despre modul în care pot fi prevenite bolile cu transmitere comunitară și în ce măsură pacienții care suferă de hepatite, HIV, tuberculoză reprezintă sau nu un pericol pentru sănătatea comunității, în episodul Vaccinarea împotriva tuberculozei și hepatitei B: Accesul românilor și refugiaților ucraineni.

,,Eu nu cred că există risc pentru comunitatea din România, pentru că pacienții primesc tratamentul pe care-l primeau și acasă. Ei au o atitudine serioasă față de sănătatea lor, tratamentul este gratuit, de aceea ei îl primesc, cu siguranță controlat. Dar aș vrea să cred că această compatibilitate între acest sistem medical și sistemul medical românesc să nu fie încălcată. Atunci va fi un circuit complet, în primul rând pentru cei care suferă de aceste boli”, afirmă dr. Irina Saied, medic ucrainean refugiat în România, referindu-se la refugiații ucraineni cu hepatite, HIV, tuberculoză.

 

Pentru hepatita B există posibilitatea vaccinării copiilor și adulților, iar pentru tuberculoză se face vaccinarea la naștere a copiilor cu BCG.

,,Vaccinarea nou născuților din octombrie 1995 este reglementată în România și practic orice copil născut după acea dată ar trebui să nu mai fie pacient cu hepatită B. În privința adulților, foarte puțini se gândesc că și vaccinarea împotriva infecției cu virus hepatitic B trebuie făcută, de aceea cred că ar trebui să promovăm mai mult”, subliniază Marinela Debu.

Situația vaccinării BCG în România este un pic mai bună decât situația vaccinării în general. ,,Din câte știu eu, sunt foarte puțini copii la naștere ai căror părinți refuză vaccinarea BCG. Vaccinarea BCG se face de obicei în primele zile de viață, adică a doua zi. Soția mea a născut acum un an și nicio mămică n-a refuzat vaccinul BCG în perioada în care ea a stat în maternitate, ceea ce e fantastic”, a declarat Ștefan Răduț.

Serialul despre Bolile cu transmitere comunitară: hepatite, HIV, tuberculoză și despre accesul la servicii medicale al românilor și refugiaților ucraineni este realizat de echipa formată din: Alexandra Mănăilă, Costin Bleotu, Mihai-Gabriel Mănăilă, este tradus și în limba ucraineană și este produs de europontis.com, susținut de SCIENCE+, un demers jurnalistic și științific al Free Press Unlimited.