Pragul de vaccinare dorit de autorități a fost mutat în anul viitor

Între timp, specialiștii îi îndeamnă pe români se implice în lupta împotriva pandemiei și să aibă încredere în corpul medical, iar Ministerul Sănătății lucrează la o nouă strategie de vaccinare împotriva Covid-19, pentru perioada 2022-2023.

 

În urmă cu câteva săptămâni, când campania de vaccinare se revigorase pentru câteva zile, odată cu intrarea în vigoare a restricțiilor pentru cei nevaccinați, autoritățile s-au lăsat luate de valul de entuziasm și au anunțat un obiectiv îndrăzneț, care ar fi trebuit să fie atins până la sfârșitul anului. Dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anunța atunci că se dorește atingerea pragului de 70% din populație vaccinată până la 31 decembrie, obiectiv plauzibil în plan teoretic, dacă ritmul de vaccinare ar fi continuat să fie de 100-120 de mii de persoane vaccinate zilnic cu prima doză, așa cum se întâmpla în acea perioadă.

Interesul pentru vaccinare a scăzut însă brusc după ce Senatul a respins proiectul privind obligativitatea certificatului digital pentru anumite activități din sectorul public și privat, iar cozile de la centrele de vaccinare s-au mai rărit, deși restricțiile pentru cei nevaccinați rămân încă în vigoare. În plus, nici Camera Deputaților nu se grăbește să voteze acest proiect, astfel că la momentul actual numărul celor care se vaccinează cu prima doză este de circa 25-26 de mii zilnic.

Preocuparea pentru relansarea campaniei de vaccinare se pare că nu se numără printre prioritățile politicienilor la acest moment, așa că obiectivul anunțat de dr. Valeriu Gheorghiță se mută în anul viitor. Așa prevede un proiect de hotărâre aflat în lucru la Ministerul Sănătății, referitor la strategia de vaccinare pe următorii doi ani.

 

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, spune că noua strategie are ca prim obiectiv atingerea unei rate de acoperire vaccinală de 70% pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2023 să se ajungă la o rată de vaccinare de 90%.

„Obiectivul general este reprezentat de asigurarea continuităţii activităţii de vaccinare împotriva Covid-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate, echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei în România. Obiectivele specifice sunt următoarele: primul, pentru anul 2022, pe categorii de vârstă, obiectivul de acoperire vaccinală este de 20% pentru copiii cu vârsta mai mică de 12 ani, date fiind studiile existente ce relevă un grad crescut de reticenţă parentală, urmând a fi reevaluate periodic, şi obiectivul de acoperire vaccinală de 70% pentru populaţia generală cu vârstă mai mare sau egală de 12 ani, iar pentru anul 2023, acesta fiind cel de-al doilea obiectiv specific, vorbim de acoperire vaccinală de 90% în populaţia generală eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani, sigur ponderată pe diverse categorii de vârstă”, a declarat secretarul de stat.

Acesta a adăugat că obiectivele incluse în noua strategie de vaccinare sunt plauzibile, fiind stabilite în urma consultărilor avute cu Comitetul Naţional de Vaccinologie, pe baza datelor de până acum.

 

În același timp, dr. Valeriu Gheorghiță, șeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, a declarat că, deși situația epidemiologică tinde să devină stabilă, aceasta nu înseamnă sfârșitul valului patru, mai ales că riscul de infectare crește din nou odată cu începerea școlii și instalarea sezonului rece, când oamenii petrec mai mult timp la interior. Acesta a dat exemplul altor țări din Europa în care numărul de îmbolnăviri a început să crească, contrazicând totodată teoriile antivacciniste conform cărora acest lucru se întâmplă deși rata de vaccinare este foarte ridicată, așa că vaccinul nu are efect. „Cred că situaţia epidemiologică tinde să devină stabilă, dar în niciun caz nu este finalul valului patru. Ne-am fi dorit să fie acest lucru, dar ne uităm şi ce se întâmplă în Europa şi vedem că sunt deja multe alte ţări în care se înregistrează o creştere importantă a numărului de cazuri. Problema este că în ţările cu o rată mare de acoperire vaccinală, pandemia nu mai are un impact semnificativ. Adică nu creşte în acelaşi timp şi numărul de cazuri grave, internările în terapie intensivă şi decesele. Ele rămân la o valoare stabilă, o valoare redusă şi sunt în general apanajul persoanelor care nu au fost vaccinate sau persoane vaccinate care sunt din grupe de risc, au vârstă înaintată şi foarte multe alte afecţiuni cronice asociate. Peste 35 – 40% dintre infecţiile la persoanele vaccinate apar după luna a cincea de la efectuarea schemei complete de imunizare, iar din acest motiv avem acest prag de şase luni de la care recomandăm ferm efectuarea dozei de rapel”, a explicat dr. Valeriu Gheorghiță.

 

Pe de altă parte, dr. Gheorghiţă a apreciat faptul că, în ultima săptămână, peste 3.200 de cadre didactice şi peste 3.100 de elevi s-au vaccinat, ceea ce înseamnă o creștere de 200 la sută față de perioada anterioară. „În unităţile de învăţământ preuniversitare, la acest moment sunt 52 de centre active de vaccinare. Au fost vaccinate, în ultima săptămână, 3.135 de elevi, ceea ce înseamnă cu 17% mai mult decât în săptămâna precedentă, când erau aproximativ 2.677. Aceste persoane au fost vaccinate fie în centrele proprii, fie cu sprijinul echipelor mobile trimise şi care au asigurat vaccinarea la unitatea de învăţământ. De asemenea, tot în ultima săptămână, au fost vaccinate 3.255 de cadre didactice în total, practic, cu peste 200% mai mult decât în săptămâna precedentă, când erau 1.020 de cadre didactice vaccinate sau personal auxiliar din rândul personalului angajat”, a spus şeful CNCAV.

Acesta a adăugat că prin intermediul echipelor mobile au fost vaccinate peste 4.775 de persoane din mediul rural (60 de activităţi de vaccinare în opt judeţe) şi sunt planificate, în perioada următoare, alte 156 de acţiuni în 24 de judeţe.

La nivel naţional sunt peste 756 de centre de vaccinare active pe toate cele patru tipuri de vaccinuri, cumulând în total peste 1.117 cabinete de vaccinare.

 

Coordonatorul campaniei de vaccinare s-a arătat însă indignat de acuzațiile lansate la adresa corpului medical pe rețelele de socializare, subliniind că „niciodată nu vom fi bine” dacă vom continua „să ne suspectăm unii pe alții, să ne acuzăm, să ne arătăm cu degetul, să ne sabotăm”.

Dr. Gheorghiță nu înțelege cum pot fi aduse jigniri și acuzații tocmai celor „care de luni de zile fac eforturi supraomenești pentru a salva viața semenilor… au fost cadre medicale care au murit la datorie. De personalul medical ne legăm speranțele când avem o problemă de sănătate sau când ajungem la spital!”.

„Noi suntem de aceeași parte a baricadei cu dumneavoastră. Ne dorim cu toții același lucru… să nu mai moară bunicii, părinții și prietenii noștri, copiii să meargă la școală în siguranță, pacienții cu alte afecțiuni să beneficieze la timp de îngrijirile medicale necesare. Mă întreb oare câți oameni mai trebuie să moară ca să înțelegem? Cum de am devenit atât de nepăsători față de suferință? Când și cum am devenit așa de ușor de păcălit de tot felul de indivizi iresponsabili care propagă «moartea» prin dezinformarea pe care o fac… care cresc ezitarea, confuzia, frica și indecizia?!” – a întrebat, retoric, șeful CNCAV, care i-a îndemnat pe români să se implice în lupta împotriva pandemiei și să aibă încredere în corpul medical.