Un virus gripal creat în laborator divizează comunitatea științifică

Oamenii de știință californieni au creat un virus mutant depre care spun că a provocat răspunsuri imunitare foarte puternice la animale, spre deosebire de diferitele tulpini ale virusului gripal aflate în circulaţie.

Cercetătorii californieni au creat în laborator un nou virus gripal mutant despre care spun că ar putea permite producerea unui vaccin mult mai eficace împotriva acestei infecţii, potrivit constatărilor făcute după folosirea experimentală a acestuia, pe animale. Demersul cercetătorilor este motivat de faptul că virusului gripal are capacitatea de a „păcăli” sistemul imunitar, iar din această cauză este nevoie de producerea unui nou vaccin în fiecare an, pentru a răspunde variaţiilor sezoniere ale virusului. Acesta este și explicaţia pentru care eficacitatea vaccinurilor variază între 30 şi 60% de la an la an, iar îmbunătăţirea protecţiei oferite de acestea este considerată o prioritate de sănătate publică pentru a face faţa riscului notabil de pandemie.

Pentru crearea acestui agent patogen mutant, cercetătorii au secvenţionat genomul mai multor virusuri gripale şi au identificat genele care le permit să se sustragă de la prima linie de apărare a organismului.

Provocând mutaţii genetice într-un singur virus, virusologii au reuşit să creeze o tulpină capabilă de a se multiplica în condiţii de laborator, unde virulenţa este redusă, proprietate necesară pentru producerea unui vaccin eficace.

S-a constatat astfel că șoarecii şi dihorii cărora li s-a inoculat virusul au avut reacţii imunitare mai puternice, care au determinat o reacţie de apărare intensă împotriva numeroaselor tulpini virale de gripă.

Cercetătorii angrenați în acest proiect susțin că această abordare ar putea constitui un pas important către crearea unui vaccin universal împotriva gripei, admițând însă că mai sunt obstacole de depăşit înainte de a trece la testele clinice. Oamenii de știință de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) și de la Scripps Research Institute (care a publicat studiul) spun că sunt necesare mai multe experimente pe animale înainte de a lua în considerare producerea unui vaccin bazat pe observaţiile din acest studiu.

În mediul științific există însă temerea că producerea unor virusuri modificate genetic, în laborator, ar putea reprezenta un pericol pentru omenire. Comunitatea ştiinţifică este împărţită între cei care se tem că în urma unei gafe de laborator există riscul declanșării unei pandemii şi cei care vor ca aceste virusuri periculoase să fie studiate şi păstrate în continuare. Cea mai mare dispută a avut loc în urmă cu cinci ani, după ce cercetătorii chinezi au anunțat că au reușit să modifice virusul gripei aviare, H5N1, pentru a înţelege mai bine acest virus şi pentru a obţine vaccinuri mai bune.
Epidemia de gripă porcină, spre exemplu, care a reapărut brusc în 1977, după ce nu se mai înregistrase niciun caz timp de 20 de ani, a fost provocată de un accident de laborator. Asemenea incidente sunt foarte rar, dar, când se întâmplă, efectele pot fi devastatoare.
De-a timpului au mai fost accidente de laborator. În anul 2003, un angajat de la un laborator din Singapore s-a infectat accidental cu SARS, iar în 2004 un savant rus a murit după ce s-a înţepat cu un ac contaminat cu Ebola. În aprilie, Institutul Pasteur din Paris a pierdut 2.000 de doze de SARS, iar în martie Laboratorul Galveston din Texas a declarat pierdută o fiolă cu virusul Guanarito, care provoacă hemoragii interne. Variola a fost eradicată, dar mai există două mostre de virus, unul într-un laborator din Rusia şi altul în Statele Unite, iar unii cercetători cer distrugerea lor, de teama bioterorismului.