Valul cinci, confirmat de ministrul Rafila. Normele de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 au intrat în vigoare

10 ianuarie 2022 | 1 comentariu |

Ministrul estimează peste un milion de infectări cu Omicron. Ordinul privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 a fost publicat duminică seară în Monitorul Oficial, iar de astăzi intră în vigoare.

 

Alexandru Rafila

România a intrat în valul 5 al pandemiei de COVID-19, a anunțat, oficial, dumincă, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Capitala și județele Ifov și Cuj au intrat deja în scenariul galben, iar ministrul Sănătății spune că suntem pe unul din cele mai rapide trenduri de creștere din Europa și, în una-două săptămâni vom avea deja o transmitere comunitară susţinută a variantei Omicron.

În mod evident, România a intrat în valul 5. Am discutat de câteva sute de cazuri pe zi, acum discutăm de câteva mii de cazuri pe zi. Chiar dacă pare că situaţia s-a stabilizat de vreo patru, cinci zile, asta nu înseamnă că lucrurile au revenit la normal. Apropo de acel număr de reproducere bazal, acum ne aflăm pe la 1,70. Am crescut de la 0,7 la 1,7 ceea ce demonstrează că este o creştere rapidă în România. Suntem pe unul dintre cele mai rapide trenduri de creştere din Europa şi nu mă refer doar la Uniunea Europeană, suntem pe locul doi sau trei, aşa că nu avem încă niciun motiv să ne relaxăm, ci dimpotrivă trebuie să fim extrem de atenţi. Speranţa este ca aceste cazuri noi care se înregistrează să nu pună în pericol sistemul de sănătate, adică persoanele care se internează să nu fie așa de multe”, a declarat Alexandru Rafila, la un post central de televiziune.

 

Ministrul Rafila a mai spus că „durerea de gât oarecum modificată, mai puţin intensă, mai degrabă ca un soi de mâncărime şi transpiraţii abundente în timpul nopţii”, sunte două dintre simptomele tipice pentru Omicron, dar sunt şi alte simptome care trebuie avute în vedere, precum „astenie, dureri musculare, mialgii, febra, câteodată un sindrom digestiv” și i-a sfătuit pe români să aibă, în fiecare casă, în fiecare familie, o mică trusă de urgență, care să conțină un pulsoximetru și un termometru.

Ministrul a recomandat ca primul cu care orice persoană trebuie să ia legătura este medicul de familie, menționând că a fost pus la punct un circuit foarte clar și că va creşte capacitatea de testare de la câteva sute de puncte la câteva mii, fiind o mărire de cel puţin 10 ori a locaţiilor de testare, declarându-se îngrijorat de varianta Omicron „cel puţin la fel ca în cazul variantei Delta”, în ciuda faptului că „sunt discuţii foarte serioase legate de o patogenitate mai redusă a acestei tulpini. O patogenitate mai redusă, dar cu un număr mai mare de cazuri, ne poate bloca însă sistemul de sănătate. Totuşi, putem să facem mai multe lucruri pe care nu le-am făcut în celelalte valuri. Lucrăm la testare. Primul la care trebuie să apeleze orice cetățean este medicul de familie, unde poate să facă acest test. Înainte, nu putea, pentru că nu era finanțată această activitate. Nu era plătit testul la medicul de familie… Nu era normal să se întâmple așa”, a mai spus Rafila, menționând că acest tratament va fi administrat în ambulatoriu, în primele zile de boală.

 

Pe de altă parte, ministrul a declarat că, din punctul său de vedere, vaccinarea nu va fi obligatorie în România, menţionând că, în momentul de faţă, vaccinarea este recomandată mai ales pentru a evita cazurile grave şi pentru a evita decesele, nu pentru oprirea transmiterii comunitare, cum s-a întâmplat în valurile anterioare, așa că trebuie lucrat mai mult pe informarea cetăţenilor. A subliniat însă că recomandă vaccinarea persoanelor din categoriile de risc, cu patologii cronice, întrucât dovezile „arată că 9 din 10 persoane care sunt la terapie intensivă sau care decedează sunt nevaccinate. Atunci e clar că dacă 9 din 10 sunt grav sau mor e clar că vaccinul are un efect. Ăsta e lucru demonstrabil. Sunt şi foarte multe articole ştiinţifice în acest sens. Şi în mod evident, în această conjunctură eu recomand vaccinarea foarte serios, mai ales persoanelor care sunt din categoriile la risc. Adică ce categorii? Cele care ar putea să facă din cauza vârstei, din cauza altor boli pe care le au”, a menționat Alexandru Rafila care nu exclude ca autoritățile sanitare să recomande vaccinarea anuală împotriva Covid-19, cu seruri adaptate tulpinilor aflate în circulație, la fel ca în cazul gripei.

Promite însă că „începând cu sfârşitul acestei luni vom avea la dispoziţie și antivirale inovative, pe care le vom administra doar pacienţilor care au forme medii şi factor de risc. Noi am estimat în jur de un milion de cazuri şi tratamentul antiviral încercăm să-l obţinem pentru circa 250.000 dintre aceste cazuri”, a mai spus minitstrul.

 

În ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, Ordinul ministrului Sănătății pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 și de Ordinul ministrului sănătății privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu  virusul SARS-CoV-2, a fost publicat, duminică seară, în MOnitorul Oficial, iar de astăzi sunt în vigoare.

Ordinul prevede modul în care se face identificarea pacienților cu COVID-19, confirmarea diagnosticului de COVID-19, atitudinea față de pacient în funcție de rezultatul testului pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, traseul pacientului confirmat cu infecție SARS-CoV-2, criteriile de internare pentru pacienții cu COVID-19, precum și criteriile de externare și vindecare pentru pacienții cu COVID-19.

 

Potrivit noilor reglementări, persoanele care au intrat în contact direct cel puțin cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2, prin identificarea ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), va fi izolată.

Izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 se va face în urma identificării ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SARS-CoV-2, conform definiției de caz stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică — Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Modelul deciziei de confirmare sau infirmare a măsurii de izolare sau de prelungire a izolării este prevăzut în anexa nr. 2 a Ordinului și conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege. „În scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi locația unde se află izolată fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică”.

 

Persoanele cu simptomatologie specifică pentru COVID-19, în conformitate cu definiția de caz elaborată și actualizată de Institutul Național de Sănătate Publică, se pot adresa medicului de familie, unui laborator care efectuează teste pentru detecția virusului SARS-CoV-2, prin NAAT/RT-PCR, respectând algoritmul de testare sau prin utilizarea testelor antigenice rapide, la o farmacie care efectuează teste rapide pentru detecția virusului SARS-CoV-2, sistemului național unic pentru apeluri de urgență 112 sau camerei de gardă a unui spital (UPU/CPU).

În funcție de rezultatul examinării clinice, dacă se evidențiază nevoia de oxigenoterapie, se va evalua oportunitatea transportului cu ambulanța la o unitate sanitară cuprinsă în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19 și a listei spitalelor și unităților de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19, conform clasificării spitalelor în 3 niveluri de competență, cu modificările și completările ulterioare, respectând protocolul de transport al pacientului suspect/confirmat cu COVID-19, în conformitate cu algoritmul de parcurs al pacientului cu simptomatologie specifică COVID-19 prevăzut în anexa nr. 1a la prezentul plan.

 

Testarea se va efectua în unități sanitare care asigură asistența medicală a pacienților cu COVID-19 pentru pacienții cu sau fără semne de agravare legate de infecția cu SARS-CoV-2, dar cu decompensarea bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu; pacienții care necesită oxigenoterapie, cu manifestări severe de COVID-19, sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică); pacienții fără manifestări severe determinate de COVID-19, dar cu alte afecțiuni care impun asistența spitalicească datorită imposibilității acestora de a fi tratați și monitorizați eficient la domiciliu.

Testarea la domiciliu sau la o locație declarată se va efectua pentru pacienții asimptomatici sau cu manifestări clinice ușoare COVID-19, fără factori de risc, care nu necesită oxigenoterapie; pacienții cu manifestări clinice medii COVID-19, fără factori de risc, care nu necesită oxigenoterapie, cu sau fără tratament antiviral, după evaluarea acestora în centrele de evaluare, precum și pentru pacienții cu manifestări clinice ușoare sau medii de COVID-19 și cu factori de risc, dar care nu necesită oxigenoterapie, cu sau fără tratament antiviral, după investigarea acestora în centrele de evaluare.

Dacă rezultatul este negativ, medicul specialist /medicul de familie va consulta bolnavul și îi va recomanda, dacă este cazul, alte investigații pentru stabilirea diagnosticului și conduitei de tratament

 

În așteptarea confirmării sau infirmării diagnosticului de COVID-19, persoanele care prezintă semne și simptome sugestive specifice definiției de caz vor fi izolate: în spațiul special destinat testării din cabinetul medicului de familie/ farmacie/ laborator și/sau cu respectarea condițiilor de distanțare fizică; la domiciliu sau la o altă locație aleasă de persoana supusă izolării. Regulile igienice și îndrumări pentru persoanele carantinate/izolate sunt prevăzute în anexa nr. 1b la prezentul plan; în zone-tampon ale unității sanitare, unităților de asistență medico-socială unde s-a ridicat suspiciunea de COVID-19 și au fost recoltate probele biologice (spital, secție de spital) sau în spații special desemnate sau locații alternative atașate unităților sanitare, desemnate la nivel local, după caz.

Pacienții vor fi izolați în cameră individuală cu grup sanitar propriu, în condiții de precauții pentru infecții cu transmitere prin secreții respiratorii sau prin aerosolizare (dacă se practică manopere generatoare de aerosoli: intubație orotraheală, bronhoscopie, ventilație noninvazivă, gastroscopie, manevre de resuscitare), și vor primi asistența medicală necesară pentru a nu li se agrava starea clinică.

Personalul medical care efectuează manevre cu risc de aerosolizare, cu expunere crescută la infecție, va fi echipat corespunzător, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, referitoare la îngrijirea în secțiile de terapie intensivă a pacienților pozitivi cu SARS-CoV-2.

 

Confirmarea diagnosticului de COVID-19 se face prin obținerea unui rezultat pozitiv la teste NAAT/RT-PCR sau la teste antigenice rapide în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), așa cum este precizat în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică.

Pacienții simptomatici cu rezultat negativ la testul antigenic rapid care prezintă simptome sugestive pentru infecția cu SARS-CoV-2 conform definiției de caz vor fi retestați prin NAAT/RT-PCR. Pacienții simptomatici și cu imagine radiologică/CT sugestivă, fără altă cauză aparentă, sunt asimilați pacienților COVID-19, vor fi ținuți în izolare și li se va efectua un alt test NAAT/RT-PCR la interval de circa 24 de ore de la primul test. Pentru pacienții care prezintă un rezultat pozitiv la testarea pentru detecția virusului SARS-CoV-2 nu se poate infirma diagnosticul COVID-19 ca urmare a rezultatului negativ al unui alt test.

 

Pacienții internați pentru care medicul curant exclude, după consultul clinic și interpretarea examenelor paraclinice efectuate, diagnosticul de COVID-19, se transferă în sectorul non-COVID din cadrul unității sanitare sau, după caz, în situația în care la nivelul unității sanitare nu se poate asigura asistență medicală pentru pacient, se organizează transferul către o altă unitate sanitară care răspunde nevoii de îngrijire corespunzătoare afecțiunii non-COVID-19.

Prin excepție, pacienții simptomatici cu radiografie pulmonară sau tomografie computerizată toracică sugestivă pentru infecția cu SARS-CoV-2, fără altă cauză aparentă, vor fi ținuți în izolare și considerați suspecți de COVID-19. Acestor pacienți li se va asigura asistență medicală necesară, urmând a se efectua al doilea test pentru detecția ARN SARS-CoV-2 la interval de 24 de ore de la primul test.

Dacă rezultatul este negativ/ neconcludent/ indisponibil, dar există suspiciunea înaltă de COVID-19 (imagine radiologică sau tomografie computerizată sugestivă, simptomatologie și probe biologice sugestive, tendința la desaturare fără altă cauză, context epidemiologic), în special cei ce prezintă o formă severă sau critică, aceștia pot fi asimilați pacientului cu COVID-19 și internați în unitățile sanitare, cu menținerea criteriilor de izolare până la clarificarea definitivă a diagnosticului.

 

Internarea pacienților în spitale de nivel I, II sau III este recomandată de medicul care evaluează bolnavul. și se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/ absența factorilor de risc pentru COVID-19:

1. pacienții care prezintă semne de agravare legate de infecția SARS-CoV-2 sau nu prezintă semne de agravare legate de infecția SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu;

2. pacienții care necesită oxigenoterapie, care au manifestări severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică);

3. pacienții care nu au manifestări severe determinate de COVID-19, dar care au alte afecțiuni care impun asistența spitalicească din cauza imposibilității acestora de a fi tratați și monitorizați eficient la domiciliu.

Pacienții pot fi externați cu statutul de vindecat sau atunci când medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice și paraclinice, cu recomandarea de izolare la domiciliu sau la locația declarată de persoană pentru o perioadă stabilită de medicul curant.

 

Pacientul este declarat vindecat la data confirmării vindecării pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

„Dacă persoana diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2 prin identificarea ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SARS-CoV-2 este un minor, măsura izolării se instituie potrivit dispozițiilor de la alin. (1), după caz, la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii de carantină în temeiul prezentului ordin, dacă măsura izolării nu i se aplică”.

Deciziile de izolare se eliberează de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, au caracter individual și se comunică de îndată persoanei în cauză personal sau prin mijloace de comunicare electronică. Prevederile ordinului se aplică persoanelor pentru care sunt emise decizii de izolare, începând cu data de 10 ianuarie 2022, iar dispozițiile instituite se aplică și persoanelor pentru care a data intrării în igoare a noilor dispoziții, erau deja emise decizii de izolare. În cazul în care perioada prevăzută în acestea nu este efectuată, conform deciziei, aceasta se reduce în mod corespunzător, conform dispozițiilor prezentului ordin.

 

Cazurile confirmate COVID-19 la testul NAAT/RT-PCR soldate cu deces la care 2 teste NAAT/RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative pot fi considerate decese datorate infecției cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul a consemnat semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID-19. În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene NAAT/RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist de anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară autopsia.

Persoanele aflate în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv nu vor fi testate pe baza definiției de caz stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, cu excepția persoanelor care prezintă simptomatologie sugestivă. Dacă persoanele se retestează în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv și au un rezultat pozitiv, nu se consideră o nouă infecție, cu excepția situației în care acestea prezintă simptomatologie sugestivă.

 

* Textul integral al Ordinului publicat în Monitorul Oficial poate fi consultat AICI

 



Comentarii (1)

  1. Mihai Moisescu spune:

    Spuneți domnule ministru; „Înainte, nu putea, pentru că nu era finanțată această activitate. Nu era plătit testul la medicul de familie… Nu era normal să se întâmple așa”.
    Cu respect vă anunț că plata pentru această activitate (jenant de mică) nu a reprezentat decât, poate, o motivație minoră pentru care nu s-au făcut și nu se vor face testări în majoritatea cabinetelor.
    Cauza reală este IMPOSIBILITATEA ELIMINĂRII RISCULUI CONTAMINĂRII CELORLALȚI PACIENȚI ȘI A PERSONALULUI CARE EXECUTĂ TESTAREA ÎN CAZUL PERSOANELOR CE SUNT SUSCEPTIBILE DE BOALĂ (condiție sine qua non pentru a se face testarea plătită de Casa de Asigurări)

Adaugati un comentariu


 

*