Ziua Crucii Roșii și a Semilunii Roșii – „Păstrăm umanitatea vie!”
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie a apărut în 1863, la inițiativa omului de afaceri și voluntar elevețian Henry Dunant, în amintirea căruia, pe data de 8 mai – ziua sa de naștere -, este celebrată Ziua Crucii Roșii și a Semilunii Roșii.
La data de 8 mai, în fiecare an, în întreaga lume este celebrată Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, fiind ziua în care se năștea Henry Dunant (1828-1910) la iniţiativa căruia a apărut Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie, în urmă cu 161 de ani. „În această zi este onorată moştenirea lăsată de Henry Dunant şi este adus un omagiu milioanelor de voluntari şi personalului care lucrează alături de oamenii care au nevoie de protecţie, asistenţă, asistenţă medicală, ajutor social şi solidaritate”, se arată pe site-ul oficial al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFCR).
„Keeping Humanity Alive” (Păstrăm Umanitatea Vie) este tema Zilei mondiale a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii 2024. „Într-o perioadă de polarizare şi dezumanizare a diferitelor grupuri, inclusiv migranţi, comunităţi învecinate şi chiar lucrători de prim ajutor, mişcarea noastră întăreşte principiul de bază al umanităţii, mai ales în locurile în care este cel mai esenţial pentru menţinerea Umanităţii în viaţă. Respectarea dreptului internaţional umanitar nu numai că păstrează umanitatea oamenilor afectaţi de crize, ci şi propria noastră umanitate – atât astăzi, cât şi în viitor”, transmite Kate Forbes, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.
După 13 ani de la înfințarea Mișcării Internționale de Cruce Roșie, pe 4 iulie 1876, Regele Carol I și Regina Elisabeta au înființat Societatea Națională de Cruce Roșie din România. „Astăzi este despre noi, cei care ne numim cu mândrie Oameni de #CruceRoșie. Dar este și despre voi, toți aceia care ne susțineți, zi de zi, să ducem umanitatea mai departe. La mulți ani tuturor lucrătorilor umanitari, de Ziua Mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii! Păstrăm Umanitatea Vie și în 2024”, scriu reprezentanții Crucii Roșii Române, pe pagina de Facebook a organizației.
„Astăzi, 8 mai, marcăm Ziua Mondială a Mișcării de Cruce Roșie și de Semilună Roșie, un moment esențial pentru a celebra și recunoaște munca neobosită a milioanelor de voluntari și angajați care își dedică viața petru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. Sunt profund onorată să stau alături de această comunitate globală incredibilă. Astăzi, nu doar că reflectăm la istoria și realizările noastre, dar și reînnoim angajamentul față de principiile umanitare universale care ghidează fiecare acțiune a noastră – umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență, voluntariat, unitate și universalitate. Păstrăm Umanitatea Vie și în 2024!”, este mesajul transmis de Camelia Șucu, președintele Crucii Roșii Române, cu prilejul Zilei Mondiale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii.
„La mulți ani din tot sufletul, voluntarilor Crucii Roșii și celor ai Semilunii Roșii din toată lumea!” a transmis și Floarea Bîrzu, directoarea Crucii Roșii Buzău, care spune că odată cu venirea părintelui profesor Mihail Milea în filială și alegerea sa în funcția de președinte „ni s-a schimbat și norocul. Are o energie și o dăruire extraordinară și se implică să avem tot ce ne trebuie”, a subliniat aceasta.
Mai mult, pentru prima dată, datorită împlicării părintelui Milea, Filiala Buzău a Crucii Roșii va avea propriul sediu. „Un om de bine ne-a donat un teren intravilan de 3000 de metri pătrați, iar un altul a început deja să-l îngrădească. În perioada următoare, vom construi aici sediul Crucii Roșii Buzău, o să avem și un depozit și poate vom avea și o bisericuță mică. Avem convingerea că există suficienți oameni de bine care înțeleg că ceea ce vrem noi să facem și vor face donații în acest scop, pentru că așa cum spune părintele, Dumezeu e mare!”, a anunțat Floarea Bîrzu, care a menționat că în ultimul timp Crucea Roșie Buzău a primit și două ambulanțe noi care vor servi la transportul pacienților și o mașină pentru transport marfă, de la ANAF.
Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii celebrează anual principiile care stau la baza Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.
„Voluntarii şi personalul Crucii Roşii şi Semilunii Roşii sunt adesea primii care răspund la o criză sau un dezastru. Din cele mai îndepărtate colţuri ale globului şi din cele mai provocatoare contexte, voluntarii şi personalul nostru sunt piloni ai speranţei. În fiecare zi, ei menţin omenirea în viaţă, oferind confort oamenilor care au nevoie disperată – uneori plătind cel mai mare preţ în acest proces. În această Zi Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii, le onorăm serviciul, curajul şi sacrificiul. Dincolo de graniţe şi în mijlocul diverselor noastre medii, unitatea Mişcării noastre constă în angajamentul nostru comun faţă de acţiunea umanitară. Munca noastră este înrădăcinată în principiile neutralităţii, imparţialităţii şi independenţei. Chiar şi în cele mai întunecate momente, fiecare act de bunătate este un far de speranţă, promiţând un mâine mai luminos”, se arată în mesajul transmis cu prilejul acestei zile de preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie –Kate Forbes, preşedintele Comisiei Permanente –Mercedes Babé, şi preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii –Mirjana Spoljaric.
Martor al bătăliei sângeroase de la Solferino din 24 iunie 1859, soldată cu mii de morţi şi răniţi, Henry Dunant a chemat în ajutor mai multe persoane din zonele învecinate, alături de care a început să-i îngrijească pe cei răniţi. Mobilizaţi de cuvintele lui Dunant – „Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi) -, timp de trei zile, voluntarii au acordat ajutor şi îngrijire medicală tuturor răniţilor, indiferent că erau inamici sau compatrioţi. În 1862, el a scris şi publicat cartea „O amintire de la Solferino”, prin care atrăgea atenţia întregii lumi asupra necesităţii de a înfiinţa societăţi de ajutor şi de a promova un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor şi la persoanele care îi îngrijesc. A reuşit astfel să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme, potrivit site-ul https://crucearosie.ro/.
În 1863 s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a autointitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Atunci a fost semnată prima Convenţie de la Geneva, de către 12 şefi de stat, şi a fost adoptată emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.
În mai 1919, reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa în mod oficial Liga Societăţilor de Cruce Roşie, predecesoarea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFCR). Obiectivul său era de a „consolida şi a uni, în domeniul sănătăţii, Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi”.
Simbolul Semilunii Roşii a fost adoptat la Convenţia din 1929. În prezent, folosirea emblemei este guvernată de „Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, și intrat în vigoare în 1992.
Ideea unei zilei mondiale a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii a apărut după Primul Război Mondial, când la cea de-a 14-a Conferinţă Internaţională a Crucii Roşii a fost discutată o „acţiune anuală care ar putea avea loc în întreaga lume… care ar fi o contribuţie majoră la pace”. Ziua internaţională a Crucii Roşii a fost sărbătorită pentru prima dată la 8 mai 1948. Titlul oficial al zilei s-a schimbat de-a lungul timpului, iar în 1984 a devenit Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii.
Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC) este formată astăzi din 191 de Societăţi de de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, adesea denumite „Societăţi Naţionale”, prezente în aproape toate ţările lumii. Rolurile lor diferă de la o ţară la alta, dar toate sunt unite de aceleaşi principii fundamentale şi se străduiesc pentru binele umanităţii.
Societăţile Naţionale constituie coloana vertebrală a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Fiecare este alcătuită dintr-o reţea de voluntari şi personal comunitar care oferă o mare varietate de servicii. Rolul specific al Societăţilor Naţionale şi serviciile pe care le oferă variază de la ţară la ţară. Acest lucru se datorează nevoilor diferite ale comunităţilor, precum şi relaţiilor diferite pe care Societăţile Naţionale le au cu autorităţile respective. Voluntarii Societăţii Naţionale sunt adesea primii la faţa locului când se produce un dezastru şi rămân activi în comunităţile afectate pe o perioadă mai lungă de timp, după plecarea tuturor. În unele cazuri, Societăţile Naţionale sunt singurele organizaţii capabile să funcţioneze în ţări care se confruntă cu dezastre, conflicte sau un colaps al structurii sociale.
