Ziua Medicinei Militare, moment de recunoștință pentru erorii în halate cu epoleți
Se împlinesc 162 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Înaltul Decret Domnesc prin care se înființau Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român.
Ziua Medicinei Militare, marcată anual la 21 august, este ziua în care cu toții ne exprimăm recunoștința față de profesioniștii care, îmbrăcați în halate albe și cu epoleți, își pun cunoștințele și abilitățile în slujba sănătății. La această dată, în anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, prin care luau fiinţă Corpul Ofiţerilor Sanitari ai Armatei şi Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Român.
Este, de fapt, momentul constituirii unui element specializat în domeniul medicinei militare, în țara noastră. Iar de peste un secol și jumătate, ofițerii sanitari militari asigură servicii medicale „recunoscute pentru înaltă performanță și calitate, atât pentru efectivele militare, cât si pentru populația civilă”, dar și în intervențiile umanitare.
Ziua Medicinei Militare are o importanță majoră, reflectând contribuțiile semnificative ale medicilor și personalului sanitar militar la apărarea și sănătatea națiunii.
Aniversarea celor 162 de ani ai Zilei Medicinei Militare a fost marcată de toate structurile medicale ale Ministerului Apărării (MApN), Ministerului Afacerilor Iterne (MAI) și cele ale Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (OPSNAJ). Cu toții și-au manifestat recunoştiinţa şi respectul faţă de eroii care, prin jertfa personală, profesionalism şi dedicare au creat singura profesie cu două valenţe, care respectă două jurăminte – cel faţă de ţară şi cel al lui Hipocrate.
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.
Seria de manifestări omagiale a debutat la Monumentul Eroilor Sanitari din Piața Operei, unde a fost adus un pios omagiu înaintașilor și părintelui medicinei româneşti, Carol Davila. Au fost depuse coroane de flori, iar personalul medico-militar activ și în rezervă a fost felicitat pentru profesionalism, dedicare și spiritul de sacrificiu demonstrat de-a lungul celor 162 de ani de când funcționează ca structură organizată.
„Data de 21 august este o ocazie de a sărbători nu doar contribuția vitală în serviciul medical, ci și curajul colegilor noștri de a fi mereu acolo unde este nevoie, în situații adesea critice și solicitante. Astăzi onorăm medicii, asistenții și toate cadrele medicale militare pentru grija și devotamentul lor față de pacienți, devenind modele și surse de inspirație pentru studenții care au ales să le urmeze calea. La mulți ani!”, au transmis reprezentanții MApN.
Manifestările dedicate Zilei Medicinei Militare au continuat la statuia și mormântul generalului medic Carol Davila, care veghează Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC) și rămâne un model de devotament, profesionalism și dedicare în slujba vieții.
Colectivul unității medicale i-a omagiat pe cei care și-au dedicat viața sănătății soldaților, adesea în condiții dificile de război, și au subliniat importanța pregătirii continue și a inovației în domeniul medical pentru a face față provocărilor specifice din mediul militar și evidențiem colaborarea dintre medicina militară și civilă, crucială în situații de urgență și catastrofe naturale.
Alături de șefii clinicilor și secțiilor din spital, general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniţă-Radu, comandantul unității medico-militare, a subliniat că „astăzi, ne reamintim sacrificiile celor care au slujit în unitățile medicale militare și îi onorăm pe cei care și-au pierdut viața în timpul misiunilor, însă această zi nu este doar o celebrare a trecutului, ci și o reafirmare a angajamentului continuu față de excelența în serviciile medicale oferite forțelor armate și comunității în general. În această zi importantă pentru medicina militară, doresc să urez întregului colectiv al Spitalului Militar Central, precum și personalului din sistemul medical militar din țara noastră, un sincer «La mulți ani!» și împlinirea tuturor dorințelor profesionale și, nu în ultimul rând, personale. La mulți ani, medicină militară!”, a transmis comandantul SUUMC.
La rândul său, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că „de Ziua Medicinei Militare onorăm sacrificiul, devotamentul şi profesionalismul personalului medical militar care şi-a dedicat viaţa salvării şi îngrijirii persoanelor aflate în suferinţă, în multe cazuri în situaţii limită – personal militar şi civili deopotrivă” și a anunțat că a în urma semnării unui contract de finanţare din PNRR se va ridica noua construcție a Spitalului de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.
„Noua clădire va fi dotată cu 490 de paturi, dintre care 400 în secţiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi şi 50 de paturi pentru anestezie şi terapie intensivă. Mai mult, noul spital va acorda servicii medicale de urgenţă într-una din cele mai aglomerate zone de intrare/ieşire din nordul Capitalei Bucureşti, unde nu există la acest moment un spital de urgenţă”, a spus Predoiu, care a menționat că iniţiative de acest fel vor dezvolta sistemul medical, dacă vor fi concretizate şi duse la bun sfârşit, iar MAI va continua să sprijine eforturile concrete ale celor care pun umărul la modernizarea României şi creşterea gradului de siguranţă al cetăţenilor.
Bazele constituirii medicinei militare moderne s-au pus la 13 septembrie 1831, prin înființarea unui lazaret, în baza regulamentului „miliţiei” Principatului Ţării Româneşti, structură ce va deveni, ulterior, Spitalul Militar Central. În 1851 s-a constituit, la solicitarea comandantului spitalului, primul serviciu permanent de gardă, în vederea asigurării asistenţei medicale în regim de urgenţă. În 1853, domnul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, i-a încredințat conducerea spitalului doctorului de origine franceză Carol Davila, care a elaborat primul regulament modern de funcţionare a Spitalului Militar, structurat pe asigurarea a două funcţii organice, respectiv, asistenţa medicală chirurgicală şi cea de medicină internă. Tot prin efortul său, se concretizează conceptul de infrastructură materială şi de suport logistic, prin dotarea serviciului medical pentru timp de pace, dar mai ales pentru război, se mai menţiona în comunicatul de presă al MApN din 21 august 2017.
Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar, cât şi cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc, se arată în volumul „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1857, au fost puse bazele învăţământului medical din ţara noastră, prin înfiinţarea, de către Carol Davila, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Şcolii naţionale de medicină şi farmacie. În1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorităţii militare.
Promulgarea, prin Înaltul Decret nr. 1125/15 aprilie 1882, a „Legii pentru organizarea Serviciului Sanitar al Armatei”, precum şi elaborarea ”Instrucţiunilor pentru funcţionarea ambulanţelor” şi a ”Deciziei relative la serviciul ambulanţelor în armată” au creat cadrul normativ de funcţionare a serviciului sanitar militar, care era condus de o direcţie specializată din cadrul Ministerului de Război, așa cum se menționează pe site-ul arhiva.gov.ro.
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român. Personalul sanitar al Armatei Române s-a implicat în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.
În anul 1900 s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie.
În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară – Farmaceutică.
După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 – Direcţia Medicală, în 1999 – Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 – Direcţia Medicală, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Direcţia medicală este, potrivit site-ului directiamedicala.mapan.ro, ”structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naţionale care are ca principale domenii de activitate elaborarea politicilor şi a reglementărilor privind asistenţa medicală, asistenţa sanitar-veterinară şi inspecţia sanitară şi sanitar-veterinară de stat, planificarea, programarea, standardizarea şi interoperabilitatea în domeniul medical, asistenţa farmaceutică şi logistică medicală, statistica şi informatica medicală precum şi expertiza medico-militară”.
În memoria medicilor, sanitarilor şi a surorilor voluntare care au salvat vieţi pe fronturile Primului Război Mondial, a fost ridicat în Bucureşti, în anul 1932, Monumentul Eroilor Sanitari. Realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli, monumentul este amplasat în Piaţa Operei, în vecinătatea Operei Naţionale şi a Facultăţii de Medicină, şi este înscris în Lista monumentelor istorice.
Foto: SUUMC/ Daniel Iancu