Prevenția, esențială în controlul bolilor cardio și cerebro-vasculare

Specialiștii reclamă necesitatea existenței unui Program național complex de prevenție a bolilor cardio și cerebro-vasculare și a unui Registru național de accidente vascular-cerebrale, care să centralizeze datele furnizate de Ministerul Sănătații și CNAS.

 

La fel ca în toate afecțiunile, și in cazul bolilor cardio și cerebro-vasculare, prevenția este cel mai bun tratament. Aceasta idee a fost subliniată și în cadrul unei dezbateri prilejuite de marcarea Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, de medicul Ovidiu Băjenaru, președinte de onoare al Societății de Neurologie din România. Specialistul  a precizat, în cadrul manifestării științifice, că cei mai importanți pași pe care România trebuie să îi facă în aceasta direcție sunt demararea unui Program național complex de prevenție a bolilor cardio și cerebro-vasculare și înființarea unui Registru național de accidente vasculare.

Medicul a subliniat că inițiativa înființării acestui registru național este agreată și la nivelul Academiei Române, care chiar a avut o inițiativă in acest sens, iar o primă rundă de discuții a fost deja purtată cu Ministerul Sănătații. „Ar trebui niște măsuri prioritare. Cât mai repede să se nască un program național complex de prevenție a bolilor cardio și cerebro-vasculare. Să se înființeze registrul național de accidente vasculare cerebrale în cadrul inițiativei. Academia Română are o inițiativă, la care și eu particip, de a înființa un sistem național de registre medicale și deja am început o discuție cu Ministerul Sănătății în acest sens”.

 

Dr. Ovidiu Băjenaru spune ca este esențiala implicarea în acest demers a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Aceste instituții trebuie să coordoneze, la nivel național, culegrea datelor care vor fi apoi centralizate in registru.

În același timp, coordonarea științifică pe problemele de neurologie pe care le implică accidentul vascular-cerebral va reveni Societății de Neurologie, despre care medicul spune ca a întocmit deja un registru național,  însă doar pentru terapia intervențională în accidentele acute, întrucât nu dispune de resursele necesare pentru a realiza un registru mai amplu.

O alta masură necesara este, in opinia medicului Ovidiu Băjenaru, înființarea, la nivelul fiecărui județ, a unei unități special destinate accidentului vascular-cerebral. În cazul centrelor universitare ar trebui înființate mai multe unitați de acest gen, iar respectivele centre ar trebui sa devină coordonatori zonali.

Nu în ultimul rând, specialistul este de părere ca trebuie să se înființeze și centre complexe de neurologie pentru neuroreabilitare, specializate în particular în patologia vasculară cerebrală, dar și în alte boli neurologice.

 

Aceste inițiative sunt inspirate de faptul că, în România, prevalența bolilor cardio și cerebro-vasculare este mai mare decat în majoritatea țărilor lumii, iar mortalitatea datorată acestor boli ne situează pe locul 4-5 la nivel mondial. În lipsa unui program național destinat afecțiunilor cardio și cerebro-vasculare, nici soarta supraviețuitorilor unui accident vascular cerebral nu este una prea bună în România, consecințele invalidante fizice, pro-cognitive și psihiatrice, alterând sever calitatea vieții supraviețuitorilor și crescând semnificativ costurile de îngrijiri de sănătate.

„Ne trebuie un program, o strategie națională pentru a fi coerenți în asta și nu doar să facă fiecare doctor ce știe mai bine și cum știe. Este necesară și alocarea de fonduri, aici este buba cea mare, dar și o gândire. Trebuie să ne gândim pe termen îndelungat ce se întâmplă cu cei care scapă și asta înseamnă o neuroreabilitare complexă, specifică, integrată în măsurile de prevenție secundare, și să nu uităm ca și screeningul în sănătate este extrem de important”, a mai precizat dr. Ovidiu Băjenaru.

 

De altfel, profilaxia a fost subiectul principal pe care specialiștii l-au dezbătut și la Congresul National de Cardiologie, organizat la Sinaia, in aceasta toamnă și la care au participat peste 3.000 de specialiști, 44 de lectori străini și 180 de lectori români.

În cadrul evenimentului a avut loc si Adunarea Generala a SRC, în cadrul careia a fost aleasă o nouă conducere, iar prof. dr. Dragoș Vinereanu a fost desemnat, pentru urmatorii patru ani, noul președinte al organizației profesionale. Fostul președinte, prof. dr. Gabriel Tatu-Chițoiu a fost ales, pentru mandat de cinci ani, presedinte al Fundației Romane a Inimii. Totodată, între Primăria orașului Sinaia, Fundația Română a Inimii și Societatea Română de Cardiologie s-a semnat un protocol în urma căruia Sinaia va deveni prima localitate care va monitoriza constant starea de sănătate a cetățenilor. Locuitorii orașului vor fi astfel informați permanent prin broșuri și seminarii despre „Inamicul Public nr.1 – Bolile Cardiovasculare. Cum le prevenim?” și vor fi organizate acțiuni comune privind promovarea activităților fizice, incluzând organizarea de manifestări sportive suplimentare, încurajarea sportului în școli și alte instituții publice și extinderea accesului populației la spațiile de antrenament fizic din localitate, sub sloganul „Sinaia- Inima mea”. În cadrul seminarului dedicat temei, dr. Tatu-Chitoiu a sintetizat ultimele noutăți despre prevenția cardiovasculară, dupa care medicii cardiologi au participat la Crosul Cardiologilor.

 

Subiectul prevenției a fost unul de interes major și la Congresul European de Cardiologie (ESC Congress) de la Barcelona, unde cateva mii de specialiști din întreaga lume au fost de acord că prevenția este cel mai bun tratament.

Medicul cardiolog buzoian Mircea Constantinescu, care a participat la ambele  manifestări științifice de amploare dedicate cardiologilor, spune ca „se pune din ce în ce mai mult accent pe profilaxie, în întreaga lume, pentru că s-a dovedit că oricât de avansate ar fi noile terapii destinate pacienților cardiaci, nu sunt infailibile. Manevrele, mai mult sau mai puțin invazive, care se fac, au un rol important pană la un moment dat, scapă pacientul, pentru o perioadă, de probleme, dar prevenția rămane singura care-i poate asigura o viață fără griji”.

Cu același prilej, specialiștii au fost puși la curent cu ultimele cercetări și studii în domeniu, medicamentele de ultimă generație și modul în care răspunde pacientul la aceste de terapii, aparatura și intervențiile de ultimă ora. In acest context, specialiștii prezenți la eveniment au aflat, spre exemplu, că în urma unui studiu efectuat de specialiștii Universității Seguimento din Navarra, care a inclus 19.896 de participanți, cu o vârstă medie de 37,7 ani, pe care i-au urmarit timp de 10 ani. Concluzia a fost că persoanele care au consumat cel puțin 4 cești de cafea pe zi aveau un risc de mortalitate cu 64% mai scăzut decât cei care nu consumaseră niciodată sau aproape niciodată cafea.