12,5 miliarde de lei pentru tratarea hepatitelor virale în România
Suma este prevăzută pentru perioada 2019-2024, iar prin Planul-cadru intrat în vigoare în această lună se va acționa pe patru direcții strategice de acțiune pentru diminuarea numărului de bolnavi.
Încercând să se alinieze la strategia globală de sănătate prin care se dorește eliminarea hepatitelor virale (B și C) până în 2030, România va aloca 12,5 miliarde de lei pentru tratamenul hepatitelor virale până în 2024, conform Planului-cadru național pentru controlul hepatitelor virale, lansat de Ministerul Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru perioada 2019-2030.
„Avem doar pentru acest an o finanţare de 2,6 miliarde de lei şi de 12,5 miliarde de lei în total până în 2024. Circa 94% din bani vor proveni de la bugetul de stat şi 6% din fonduri europene“, a declarat ministrul Sorina Pintea, cu prilejul lansării planului-cadru.
Elaborat în concordanță cu strategia globală adoptată în 2016 de OMS, planul-cadru, în vigoare din această lună, are scopul de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică în România, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament, în contextul în care România are una dintre cele mai mari prevalențe (2,5%) ale infecției cu VHC (virusul hepatitic C) din Europa.
Ministrul Sănătății a subliniat că se prin „crearea unui cadru de intervenție bazat pe dovezi, pentru un răspuns cuprinzător și sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile și prioritățile naționale” se va acționa pe patru direcții strategice, pentru planificarea și implementarea măsurilor de sănătate publică ce se impun pentru controlul și reducerea incidenței hepatitelor virale. Prima dintre acestea se referă la informare și comunicare, la acest capitol fiind prevăzută dezvoltarea unui sistem strategic de informare pentru a cunoaște și înțelege situaţia epidemiologica hepatitică virală și a formula intervenții țintite. Totodată, elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare și conștientizare este considerată ca element esențial de prevenție primară.
A doua direcție strategică de acțiune vizează intervențiile cu impact, în acest sens fiind menționate asigurarea accesului universal și gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale, asigurarea accesului universal sistematic la depistarea infecției cu virusuri hepatitice prin implementarea unor măsuri și campanii sistematice la nivel național de depistare, asigurarea accesului universal și gratuit la tratamentul hepatitelor virale B și C și dezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienții cu complicații și comorbidități.
Sorinei Pintea a declarat că „Ministerul Sănătăţii îşi asumă pentru anul 2020 acoperirea de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele patru doze prevăzute în calendarul naţional de vaccinare (la naştere, 2,4 şi 11 luni), 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatita B şi C, toate donările de sânge să fie testate pentru infecţia cu VHB şi VHC”. Ministrul Sănătății a mai spus că, potrivit planului-cadru se dorește ca cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC să fie înrolate pentru tratament, iar cel puţin 95% din pacienţii cu hepatită C înrolaţi în programele de tratament fără interferon să fie vindecați.
Fluidizarea echitabilă a serviciilor este o altă direcție strategică a planului-cadru și vizează cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populații vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, pentru maximizarea impactului și a calității.
În ceea ce privește cadrul de furnizare și finanțare a serviciilor, planul-cadru presupune demararea de programe de screening pentru grupurile populaționale expuse la risc, instruirea furnizorilor de servicii, realizarea de rețele integrate de furnizori de servicii, precum și dezvoltarea și utilizarea de instrumente de contractare a serviciilor și produselor medicale.
Implementarea planului va fi coordonată de un comitet de coordonare intersectorial, cu o secțiune decizională și una de consultare publică, iar componenta tehnică va intra în sarcina unui comitet tehnic multidisciplinar, format din profesioniști din diferite specialități medicale, juriști și economiști care au rol de analiză, evaluare și planificare.
„România a făcut paşi importanţi în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare cu o rată foarte mare de vindecare, însă lupta continuă. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naţionale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această bătălie”, a mai declarat ministrul Sorina Pintea, cu ocazia lansării planului-cadru, menționând că, anul acesta, 20.000 de români vor beneficia de tratament interferon free.
