Plan național pentru reducerea incidenței hepatitelor virale
Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică proiectul pentru aprobarea unui plan-cadru ce ar urma să fie aplicat până în 2030.
În condițiile în care riscurile pe care le presupun hepatitele virale, îndeosebi hepatita de tip C, sunt conștientizate de cei mai mulți dintre români, însă sunt aproape total ignorate atunci când vine vorba de măsurile de prevenție recomandate, Ministerul Sănătății a anunțat intenția lansării unui plan-cadru național pentru controlul hepatitelor virale de tip B, C și D. În acest sens, a fost redactat un proiect de ordin legislativ care a fost lansat în dezbatere publică, autoritățile propunându-și prin acest plan ca, până în 2030, să reducă simțitor incidența hepatitelor virale în România, printr-o serie de măsuri care să ducă la reducerea transmiterii virusurilor hepatice și reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale. Printre măsurile propuse în acest sens de Ministerul Sănătății se numără și asigurarea accesului pacienților la servicii de prevenire, testare, îngrijire şi tratament.
Inițiatorii arată în expunerea de motive că măsurile prevăzute până în anul 2020 au fost gândite pentru a atinge obiectivele propuse de divizia europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în cadrul unui plan de acțiune similar, gândit însă pentru întreaga zonă europeană. Planul național pentru controlul hepatitelor virale se bazează pe aceleași principii impuse de OMS, și anume acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuităţii serviciilor medicale și utilizarea de abordări de sănătate publică.
Obiectivele propuse de Ministerul Sănătății pentru a reduce incidența hepatitelor virale pe plan național și a asigura un control mai bun al acestor afecțiuni vizează, printre altele, atingerea unei acoperiri vaccinale de 95% la vaccinarea împotriva hepatitei B, cu toate cele 4 doze prevăzute în calendarul de vaccinare, doze ce se administrează la naștere, și apoi la vârstele de două, patru și unsprezece luni. În același timp autoritățile își propun și o acoperire de 95% pentru prima doza de vaccin împotriva hepatitei B, care se administrează în primele 24 de ore de la naștere.
Totodată, în proiectul viitorului plan de măsuri la nivel național este prevăzută și o rată de 75% de acoperire în cazul testărilor pentru hepatită B şi C efectuate gravidelor. Nu în ultimul rând, în document se specifică și o acoperire de 95% in cazul profilaxiei post-expunere, la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea noului-născut, în primele 12 ore după naştere, de imunoglobulina specifică anti VHB (virusul hepatic de tip B), în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.
Proiectul face referire și la sângele donat în vederea efectuării de transfuzii, absolut toate dozele recoltate urmând să fie testate pentru depistarea prezenței virusului hepatitei B și a celui care provoacă hepatita C (VHC). Pentru că hepatita C se poate transmute și prin intermediul seringilor de unică folosință, utilizate pentru mai mulți pacienți, proiectul prevede ca în anii următori, cel puțin 50% dintre tratamentele injectabile să fie administrate cu seringi de unică folosință dotate cu dispozitiv care împiedică reutilizarea. Sunt vizați și utilizatori de droguri injectabile, proiectul Ministerului Sănătății prevăzând distribuirea anuală a unui număr de 200 de seringi fiecărui utilizator, astfel încât să se evite folosirea acelorași seringi de mai multe persoane, practică ce contribuie la răspândirea VHC. Cel puţin 40% dintre persoanele utilizatoare de droguri injectabile dependente de opioizi vor primi tratament substitutiv de tip opioid, în cazul acestora dorindu-se și o acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B. Conform planului de acțiune, cel puțin un sfert dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu virusurile hepatitei B, C sau D trebuie să fie diagnosticate şi informate privind boala lor, și cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC, eligibile pentru tratament, vor fi înrolate în programe de tratament antiviral.
Planul-cadru mai prevede diagnosticarea a cel puţin 75% din pacienţii aflaţi în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecţiile cu VHB şi VHC, precum și vindecarea a cel puţin 95% dintre pacienţii cu hepatita C cronică, înrolaţi în tratament.
