Luna viitoare se lansează planul-cadru pentru controlul hepatitelor virale

Anunțul a fost făcut azi de ministrul Sorina Pintea, în cadrul RoHepat Summit, eveniment care a avut loc la București.

Astăzi a avut loc în Capitală o dezbatere axată pe problematicile naţionale şi europene ale eliminării hepatitelor virale, eveniment organizat de Point Public Affairs, împreună cu Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, platforma europeană de advocacy „Friends of the Liver”, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din Românie şi Asociația Europeană a Pacienților uc Afecțiuni Hepatice. RoHepat Summit a avut și statutul de „eveniment partener al președinției româniei la Consiliul UE”, printre participanți numărându-se specialiști, reprezentanți ai pacienților și ai autorităților atât din România cât și din străinătate.

De asemenea, organizatorii au mai precizat că dezbaterea de azi a avut loc în contextul în care România are una dinte cele mai mari prevalențe ale infectării cu virusul hepatitei C dintre statele Uniunii Europene. „Numărul persoanelor infectate este estimat între 400.000 și 500.000, acestea fiind o sursă continuă de infectare a semenilor lor. Nevindecată, hepatita C evoluează spre ciroză decompensată și cancer hepatic, cu probabilitate de deces în timp scurt, iar în România, rata de diagnostic este de 10% – 20%” se arată într-un comunicat.

Deși nu a participat personal la dezbateri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a transmis un mesaj înregistrat video  către participanți, folosindu-se de această ocazie pentru a anunța că la jumătatea lunii viitoare va fi lansat Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale.

Data la care acest lucru urmează să se întâmple este 14 mai, ministrul precizând că toate componentele acestui program vor beneficia de bugetarea necesară. În mesajul transmis, aceasta recunoaște că România este deficitară la capitolul de prevenție în ceea ce privește hepatitele virale, acest fapt datorându-se mai ales lipsei de preocupare în acest sens.

„Vom începe cu prevenţia, este un lucru esenţial. Din păcate, la capitolul prevenţie aş putea spune că suntem oarecum deficitari, şi nu numai aici, când vorbim despre hepatită. Suntem deficitari pentru că nu ne-am preocupat suficient, am ajuns să tratăm în acest moment pacienţi în stadii grave ale bolii, cu costuri foarte ridicate. Dar, în primul rând, mă gândesc la pacienţi, la costurile pe care ei le plătesc. De aceea este foarte greu să ne axăm doar pe prevenţie, aşa că politicile noastre de sănătate în general vor fi orientate către prevenţie şi tratament în paralel, apoi vaccinarea”, a declarat ministrul Sorina Pintea precizând, cu referire la ultimul aspect că foarte importantă în acest sens va fi promulgarea Legii vaccinării, care se află încă în Parlament, pentru dezbateri.

În mesajul său, ministrul a făcut referire și la pacienții infectați în prezent cu virusul hepatitic C, precizând că și aceștia trebuie să fie incluși în viitorul plan –cadru, pentru a beneficia în continuare de tratament.

„Convingerea mea şi cred că nu numai a mea este că aplicarea contractelor cost-volum-rezultat în achiziţia medicamentelor necesare tratamentului pacienţilor a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla. Foarte mulţi pacienţi au avut acces la tratament datorită acestui mod de a privi lucrurile, iar anul trecut am îmbunătăţit acest contract cost-volum-rezultat în sensul că dăm posibilitatea şi celor care nu răspund la tratamentul de bază să intre într-un program de tratament. Din punctul meu de vedere, ar fi necesar ca toţi pacienţii infectaţi cu virusul C să fie cuprinşi în program. Acesta este dezideratul următor. Pentru că este tot un slogan al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – acoperire universală pentru toţi. Adică acordarea tuturor celor care au nevoie a serviciilor medicale şi aici avem o soluţie – în aceste zile se negociază cu Banca Mondială un grant pentru stimularea medicinei de familie, a medicinei comunitare şi pentru eficientizarea cheltuielilor din sănătate şi aici mă refer inclusiv la contractele cost-volum. Ţinta noastră, indicatorul principal de rezultat este acordarea serviciilor medicale inclusiv persoanelor neasigurate prin utilizarea acestui grant. Am speranţa că şi acei pacienţi care în acest moment nu pot fi cuprinşi în program vor avea acces la tratament”, a mai precizat Sorina Pintea în acest sens.

La rândul său, Adriana Cotel, președintele CNAS, a declarat în cadrul aceluiași eveniment că se dorește asigurarea tratamentului pentru cât mai mulți pacienți cu hepatită, iar în acest sens, este luată în calcul și includerea în tratament și a pacienților cu grad de afectare redus al ficatului, dar și al celor care nu răspund la noua terapie interferon free.  „O să luăm în calcul introducerea pacienţilor cu grad de afectare redus, o să luăm în calcul introducerea pacienţilor care nu răspund la tratament, ne dorim ca în viitorul contract să avem o plajă mult mai mare de pacienţi cărora să le putem asigura tratament. Este o provocare şi în perioada următoare, cunoaştem că avem o medicaţie nouă, care se adresează pacienţilor care nu răspund la tratamentul interferon free. Este unul dintre principalele obiective pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate le are în momentul de faţă – acela de tratare, în afara pacienţilor cu virusul hepatic C, tratarea în continuare a pacienţilor cu virusul hepatic B, şi tratarea pacienţilor care nu au răspuns la tratamentul interferon free”, a precizat aceasta.