4 Februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului
România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prematură din Europa la cancerul de sân şi la cel de col uterin și locul patru la mortalitatea dată de cancerul pulmonar, atrage atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Unul din nouă bărbați și una din douăsprezece femei din lume își pierd viața din cauza unei afecțiuni oncologice, iar una din cinci persoane se confruntă cu cancer de-a lungul vieții. Se estimează că, până în 2050, numărul cazurilor de cancer va fi cu 77% mai mare decât în 2022, când au fost centralizate datele celor mai recente statistici referitoare la mortalitatea și răpândirea canceruui, la nivel global.
Populația în creștere și îmbătrânită, precum și factorii de risc precum tutunul, consumul de alcool, obezitatea și poluarea aerului contribuie la creșterea alarmantă a numărului de cazuri, iar în acest context, anual, pe data de 4 februarie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – eveniment global ce vizează creșterea gradului de conștientizare, promovarea educației și încurajarea acțiunilor de prevenire a acestei afecțiuni.
Sub sloganul „Close the Care Gap” (Reducerea Decalajului în Îngrijire), evenimentele dedicate acestei zile se desfășoară încă de acum doi ani, cu scopul de a evidenția necesitatea eliminării diferenţelor în îngrijirea pacientului oncologic, care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
În România, riscul de a dezvolta un cancer înainte de vârsta de 75 ani este de 32,1% pentru bărbați și 22,8% pentru femei, iar riscul de deces din această cauză înainte de vârsta de 75 ani este de 19,4% pentru bărbați și 10,5 % pentru femei, potrivit statisticilor Globocan 2020.
Comparativ, în Vestul Europei, riscul de îmbolnăvire prin cancer înainte de 75 ani este de 34,9% pentru bărbați și 27,9% pentru femei, iar rata decesului este la 13,0% la bărbați și 8,8% la femei.
Diferențele sunt explicate și prin ratele de diagnostic mai mari la nivelul țărilor avansate din Occident.
În lupta cu această maladie, prevenția este esențială: un diagnostic pus în stadii incipiente ale cancerului, poate face diferența între viață și moarte.
Prevenția reprezintă intervenția de sănătate publică cel mai cost-eficientă și sustenabilă pe termen lung de control al cancerului. Prin adoptarea celor 12 Măsuri ale Codului European de Luptă contra Cancerului, fiecare cetățean își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional peste 40% din cancere pot fi evitate.
Profesioniștii din domeniul sănătății primare sunt încurajați să ia în considerare recomandările din cadrul volumului „Ghid de prevenție pentru medicul de familie” atunci când iau decizii clinice în domeniul prevenției.
Cele 10 teme, printre care și ghidul, sunt disponibile pe site-ul unui proiect tematic: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/ghiduri/
Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din România anunță prima activitate din seria acestui eveniment, în Capitală, duminică 4 februarie, începând cu ora 18.00, când se va ilumina în portocaliu Palatul Dacia-România (bd. Lipscani 18-20).
Luni, FABC va marca, la Art Safari, începând cu ora 10.30, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. „Acțiunea are rolul de a pune pe agenda publică problematica oncologiei românești, cu toate componentele sale: screening populațional pentru o diagnosticare precoce, investigații genetice și moleculare pentru acces la terapii țintite, creșterea calității vieții pacienților cu cancer, soluții pentru eliminarea discontinuității tratamentelor, monitorizare și programe de reabilitare. Focusul va fi centrat pe testimonialele pacienților, pe poveștile de viață ale acestora, pe experiențele lor în sistemul medical românesc, pe realitățile trăite zilnic de aceștia în sistemul de sănătate, toate în contextul lipsei implementării legii 293/2022 – Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului” – precizează FABC.
ANBR: „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, aniversată în fiecare an la 4 februarie, ne invită la conștientizare și la acțiune pentru o lume mai puțin împovărată de cancer. 5% dintre cancere sunt cancere rare. Cancerele rare sunt considerate boli rare. Toate cancerele la copii sunt cancere rare. Au fost stabilite, în ultimii ani, listele diferitelor forme de cancere rare la copil şi adult, au apărut numeroase proiecte de cercetare, rețele europene de referință pentru cancer – 4 ERN, centre de expertiză, reviste dedicate cancerelor rare, au fost deschise forumuri de discuţii pentru profesionişti, bolnavi şi familiile lor, militând pentru creşterea interesului faţă de aceste boli. Toate aceste demersuri au determinat lansarea unor proiecte europene de cercetare adresate cancerelor rare, iar aceste boli sunt astăzi prioritare la nivel european. Asociatia Romana de Cancere Rare ARCrare și Alianța Națională pentru Boli Rare – ANBRaRo sunt alături de pacienții afectați de cancere rare din țara noastră”, transmit, cu acest prilej, reprezentanții Alianței Naționale pentru Boli Rare.
OncoHelp: „Incidența cancerului este în continuă creștere, iar impactul său asupra sănătății publice este semnificativ. Trebuie spus că în jur de 40% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite. Și vorbim despre trei factori majori de risc modificabili: tutunul, alcoolul și poluarea. Fumatul reprezintă 25% din totalul deceselor cauzate de cancer și este principala cauză a cancerului pulmonar. Pentru bărbați, consumul de tutun este asociat cu 92% dintre cazurile de cancer de trahee, bronhii și plămâni; pentru femei, această rată de asociere este de 62%. Consumul de alcool reprezintă un alt factor de declanșare a acestei maladii. Iar poluarea tinde să devină unul dintre factorii determinanți ai cancerului pulmonar. România se confruntă însă și acum cu un handicap. Lipsa programelor naționale de screening, care ar permite depistarea timpurie a unor forme de cancer și, implicit, demararea mai rapidă a tratamentului. Din păcate, din acest punct de vedere suntem departe de țările din vestul Europei”, precizează prof. dr. Șerban Negru, președinte Asociația OncoHelp – Centrul de Oncologie OncoHelp.
Dr Beatrice Mahler
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”: „Creșterea deceselor prin cancer pulmonar ca urmare a nivelului crescut de poluanți în aerul exterior, depășește în ultimii ani mortalitatea secundară poluării casnice, determinată în mare parte de fumul de țigară. Asocierea cancer pulmonar – fumat nu mai surprinde pe nimeni, și totuși o mare parte din pacienții cu cancer pulmonar sunt nefumători. Este firesc să ne întrebăm ce și mai ales când o persoană nefumătoare are risc de cancer pulmonar. Expunerea la particule poluante poate provoca modificări ale celulelor căilor respiratorii care declanșează cancer pulmonar. Studiile au arătat că aceste schimbări sunt vizibile la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată. Unul din mecanismele descrise indică că particulele PM2.5 provoacă inflamație în plămân. Inflamația «trezește» celule în mod normal inactive din plămâni, celule care au mutații și care cauzează cancer. Combinația de mutații care cauzează cancer și inflamație poate declanșa aceste celule să crească necontrolat, formând tumori. Mutațiile genei EGFR sunt frecvent întâlnite în cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată”, atrage atenția, medicul pneumolog.
„Unul din studii care a prelucrat datele a peste 400.000 de oameni din Marea Britanie și țări din Asia, compară ratele de cancer pulmonar mutant EGFR în zone cu diferite niveluri de poluare cu particule PM2,5, evidențiând rate mai mari de cancer pulmonar mutant EGFR la persoanele care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare cu PM2,5. 43% din decesele induse de cancerul pulmonar, se produc din cauza poluării, din care doar poluarea aerului determină până la 29%.
Cancerul care induce cea mai mare mortalitate este cel pulmonar, deci este esențial să recunoaștem că aerul curat este soluția pentru un plămân sănătos, și fiecare respirație contează. Respectarea normelor de calitate a aerului ale Organizației Mondiale a Sănătății par dificil de realizat, însă efectele negative ale poluării casnice, ambientale și industriale sunt reale și se traduc în ani de viață pierduți”, adaugă dr. Beatrice Mahler.
