85 de medici de familie buzoieni vor vaccina anti-COVID, în cabinete. Primele doze de vaccin de la Johnson & Johnson sunt așteptate pe 19 aprilie

În a doua jumătate a lunii aprilie, când ajung în România și primele doze de vaccin de la Johnson&Johnson, aproximativ 5.000 de medici de familie din țară se vor implica în campania de vaccinare și vor administra serul anti-COVID în cabinetele lor.

 

Aproape 10 la sută din populația României a fost vaccinată cu cel puțin o doză de ser anti-COVID, alţi peste un milion de români au deja o programare, iar aproape 760.000 sunt pe listele de aşteptare, au anunțat responsabilii campaniei de vaccinare. Din a doua jumătate a lunii aprilie, în campania de vaccinare vor fi implicaţi şi medicii de familie, care vor putea administra serurile produse de AstraZeneca și Johnson&Johnson, care nu necesită condiții speciale de transport și depozitare, au aceleași recomandări ca vaccinul gripal.

Potrivit medicului militar Valeriu Gheorghiță, aproximativ 55% dintre medicii de familie și-au manifestat disponibilitatea de a vaccina. „Pe săptămână, un medic de familie ar putea să vaccina 100 de persoane şi dacă vorbim de circa 5.000 de medici de familie, cât mă aştept să participe la nivel național, asta înseamnă într-o săptămână aproximativ 500.000 de persoane”, a declarat șeful CNCAV, menționând că deși mai sunt medici încă indeciși, speră ca un număr cât mai mare dintre ei să participe la campania de imunizare, deși în mediul rural este posibil să se apeleze în cele mai multe cazuri tot la caravanele mobile.

„La Buzău, 85 de medici de familie s-au înscris la DSP pe lista transmisă autorităților centrale, pentru a administra serurile de la AstraZeneca și Johnson&Johnson, în cabinetele lor. Vor rămâne în continuare funcționale centrele de vaccinare care sunt acum funcționale, la care se vor adăuga încă 4. Unul se va deschide pe 6 aprilie, iar celelalte 3, pe 13 aprilie”, a precizat dr. Carmen Scântei, epidemiologul șef al DSP Buzău și coordonatorul campaniei de vaccinare la nivel local.

 

Autorităţile estimează că înainte de venirea toamnei, România va ajunge la imunizarea a peste 70% din populaţie și ar putea scădea și presiunea pe unitățile medicale, iar restricțiile sanitare s-ar putea relaxa. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, spune că deși în ultimele zile se înregistrează un bilanț îngrijorător al numărului de persoane infectate și mai ales al pacienților internați în stare gravă la ATI în urma infecției cu SARS-CoV-2 și chiar al numărului de decese, vaccinarea merge bine, România se află „pe locul 6 la nivel european şi pe 21 la nivel global, ţinând cont că sunt 140 de ţări care au demarat campania de vaccinare”.

Pentru extinderea campaniei de vaccinare, autorităţile au demarat discuţii cu diferite companii multinaţionale care şi-au arătat disponibilitatea să organizeze imunizarea angajaţilor și care şi-au manifestat chiar disponibilitatea de a păstra apoi centrele de vaccinare deschise şi pentru restul populaţiei. Rămâne de văzut însă care va fi modalitatea de înscriere a persoanelor pe liste, fie aceste centre vor fi incluse în platformă, fie aşa cum se va proceda în cazul medicilor de familie, cei vaccinaţi vor fi incluşi direct în registrul naţional de vaccinare.

Mulți dintre medicii de familie sunt însă nemulțumiți de sumele încasate pentru fiecare persoană vaccinată și cer bani în plus, pentru materiale sanitare, personal suplimentar și chiar pentru eliminarea deşeurilor, motivând că este vorba despre o activitate suplimentară, de un om special destinat pentru asta, iar cele mai multe cabinete funcţionează cu un medic şi o asistentă și nu-și pot permite să plătească și un registrator din venitul cabinetului.

 

În ceea ce privește vaccinurile, autoritățile spun că vor veni tot mai multe în perioada următoare. Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat într-o conferință de presă că peste 7 milioane de doze de vaccin vor veni în România în următoarele două luni. El a apelat la medici și la cei care știu cum se face asta, să îi ajute pe cei din jur să se programeze la vaccinare. „Singurul mod în care obținem JOS PANDEMIA e prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de siguranță”, a spus ministrul, exprimându-și speranța că „acest al treilea val va fi ultimul hop înainte de a ne relua viața de zi cu zi”.

Dacă până de curând, autoritățile dădeau asigurări că cel de-al patrulea vaccin anti-COVID aprobat în Uniunea Europeană va ajunge în România în cursul lunii aprilie, acum se cunoaște cu exactitate data la care se va întâmpla acest lucru. 19 aprilie este termenul anunțat de compania producătoare pentru prima livrare către Uniunea Europeană.

Vaccinul Janssen a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului la jumătatea lunii martie, fiind produs de divizia farmaceutică a companiei americane Johnson & Johnson, iar Uniunea Europeană a comandat pentru statele membre o cantitate de 200 de milioane de doze, cu opțiunea de a suplimenta comanda cu alte 200 de milioane. Dintre acestea, 55 de milioane de doze urmează a fi livrate în trimestrul al doilea al anului, iar săptămâna aceasta, producătorul a anunțat că prima livrare va avea loc pe 19 aprilie.

 

Compania a pregătit cu multe luni înainte acest moment, încheind mai multe acorduri cu laboratoare și subcontractanți din Europa, în vederea producerii serului și ambalării acestuia în flacoane. Astfel de contracte au fost încheiate cu Sanofi din Franța, Catalent din Italia și  IDT Biologika din Germania, iar substanța activă din compoziția vaccinurilor va fi produsă în  situl Johnson & Johnson din Olanda.

Vaccinul este fabricat pe baza unei tehnologii similare folosite de companie pentru producerea unui ser împotriva Ebola, fiind pe bază de vector viral. Este folosit un virus atenuat care stă la baza răcelilor banale, care a fost transformat pentru a i se adăuga instrucţiunile genetice ale unei părţi din virusul responsabil pentru Covid-19. Odată ajuns în celule, aceste generează producerea unei proteine tipice SARS-CoV-2, care educând sistemul imunitar să o recunoască și să reacționeze atunci când o detectează, anihilând astfel coronavirusul care provoacă Covid-19.

Vectorul de adenovirus utilizat în vaccin a fost modificat pentru a nu se putea replica la oameni şi declanşa boala, iar produsul poate fi păstrat timp de trei luni la temperatura unui frigider obişnuit, ceea ce ușurează considerabil procesul de distribuție și depozitare.

 

Marele avantaj al vaccinului Jenssen constă în faptul că se administrează într-o singură doză, ceea ce ajută semnificativ la creșterea ritmului de imunizare. Având în vedere acest fapt, comitetul național de coordonare a vaccinării a anunțat că acest vaccin va fi folosit în special pentru centrele de vaccinare mobile, care se deplasează în zonele greu accesibile, unde accesul locuitorilor la centrele comunitare este îngreunat. În acest mod, va fi suficientă o singură deplasare a echipelor mobile în aceste zone, dat fiind faptul că vaccinul nu necesită rapel, dar nu este exclusă nici administrarea în cabinetele medicilor de familie.

Ținând cont de faptul că României îi revin 4,3% din dozele de vaccin contractate de către Comisia Europeană, țara noastră ar putea primi în jur de 2,3 milioane de doze de vaccin Jannsen în perioada aprilie-iunie, prima tranșă fiind așteptată pe 19 aprilie.

Până marți, 30 martie, 1.990.392 de români au primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID, iar 1.039.639 dintre cei vacinați au primit ambele doze. 1.491.619 dintre cei vaccinați au promit ser Pfizer, 145.668 Moderna și 353.105 au fost vaccinați cu AstraZeneca a cărui denumire a fost schimbată în „Vaxzevria”, la solicitarea laboratorului farmaceutic suedezo-britanic, cu aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), în urma controverselor în centrul cărora s-a aflat acest vaccin. Noul nume nu schimbă vaccinul, dar personalul medical trebuie să fie „conştient de schimbare, deoarece informaţiile despre produs, etichetare şi ambalare pot fi diferite”, se subliniază pe site-ul Agenţiei suedeze a medicamentului.