A fost aprobată lista bolilor infectocontagioase pentru care se impune izolarea
Aceasta cuprinde 24 de boli, printre care și Covid-19, fiind vorba de afecțiuni cu impact rapid asupra stării de sănătate, care pot determina apariția de focare.
În ultima ședință de Guvern a fost aprobată o hotărâre propusă de Ministerul Sănătății, făcând referire la lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea pacienților la domiciliu, în spitale sau alte locații. Lista aprobată de Guvern include 24 de astfel de boli, printre care se numără și Covid-19, fiind totodată incluse în documentul legislativ și unitățile sanitare de bază în care sunt tratați pacienții cu aceste afecțiuni.
Lista a fost propusă de Institutul Național de Sănătate Publică, cele 24 de boli contagioase menționate fiind poliomielita, difteria, rujeola, pertussis, febra tifoidă, febra paratifoidă, boala meningococică, tuberculoza pulmonară cu microscopie pozitivă, antraxul pulmonar, rabia umană, holera, pesta, variola / varioloidul, gripa umană cauzată de un nou subtip de virus gripal, cazurile umane de gripă aviară înalt patogenă, febra hemoragică Lassa, ebola, febra hemoragică Marburg, febra hemoragică Crimeea Congo, febra galbenă, nipah, SARS, MersCoV2 și infecția cu Sars-Cov-2. Este vorba de „boli cauzate de agenți patogeni, care determină un impact rapid și major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave și pot determina rapid apariția de focare de boli transmisibile sau declanșarea de epidemii extinse la nivel național sau internațional. Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare și instituire de măsuri imediate, în scopul limitării extinderii în populația generală”, se arată în hotărârea de guvern.
Astfel de boli sunt tratate în special în spitale și în secțiile de boli infecțioase, astfel că odată cu lista celor 24 de afecțiuni a fost aprobată și o listă cu unitățile sanitare de bază în care pacienții contagioși vor fi izolați, în scopul evaluării clinico-biologice și acordării îngrijirilor necesare.
În categoria acestor unități de bază întră spitalele care au capacitatea tehnică, logistică și dispun de resursa umană calificată spre a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate și pentru prevenirea contagiunii.
Unitățile de bază sunt împărțite în spitale de Faza I și de Faza II, în funcție de capacități, de dotări și de extinderea unei epidemii ori pandemii. Astfel, pacienții suspecți sau confirmați cu una din bolile incluse în listă vor fi internați în spitalele de Faza I, care sunt reprezentate de spitalele clinice de boli infecțioase.
În cazul în care capacitatea acestor spitale este depășită, pacienţi cu forme uşoare, medii, severe şi critice vor fi internați în unități sanitare care deţin compartiment sau secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanică și care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor și secțiilor județene de boli infecţioase sau spitalelor și secțiilor județene de pneumoftiziologie, care reprezintă spitalele de Faza II.
Documentul legislativ mai prevede că spitalele județene sau municipale de urgenţă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale, precum și spitalele municipale sau orăşeneşti, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase sau pneumologie şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private), vor constitui rețeaua de spitale de suport pentru unitățile de Faza I și Faza II. Spitalele suport vor fi stabilite la nivel local, printr-un protocol de colaborare, sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
O altă hotărâre adoptată în cadrul aceleiași ședințe de guvern se referă la modificarea și completarea unor reglementări privind autorizarea, evaluarea, acreditarea furnizorilor care intră în contract cu casele de asigurări de sănătate precum și la decontarea serviciilor de dializă și reglementarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea apariției unor disfuncționalități majore în asigurarea accesului bolnavilor la medicamente în cadrul programelor naţionale de sănătate curative. Documentul prevede că decontarea serviciilor de dializă, precum şi regularizarea trimestrială a acestora se efectuează în limita sumelor alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu această destinaţie.
Totodată, hotărârea permite medicilor de familie să emită prescripţii medicale pentru bolnavii cronici cu schemă terapeutică stabilă, trataţi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, în baza documentelor medicale care au fost emise acestora de către medicii specialiști şi pentru unele medicamente eliberate pe bază de prescripție de la medici specialiști.
