A fost lansat Planul Național de Combatere a Cancerului

19 ianuarie 2022 | 0 comentarii |

Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat miercuri, 19 februarie 2022, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Klaus Iohannis, a oficialităților și profesioniștilor din domeniul medical și a reprezentanților asociațiilor de pacienți.

 

Klaus Iohannis

Introducerea terapiilor inovative, realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie, a unui registru naţional de cancer funcţional, asigurarea serviciilor de paliaţie, realizarea traseului pacientului oncologic, actualizarea periodică a ghidurilor de practică a protocoalelor terapeutice și tratamentele personalizate sunt principalele obiective ale Planului naţional de combatere a cancerului, lansat miercuri, la Palatul Cotroceni, sub egida Administrației Prezidențiale.

La eveniment au participat președintele României, Klaus Iohannis, ministrul Sănătății – prof. dr. Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății și actual președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților – Nelu Tătaru, prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu – fost ministru al Sănătății și coordonatorul științific al Planului Național de Combatere a Cancerului și alți reprezentanți ai profesioniștilor din domeniul medical și ai asociațiilor de pacienți.

Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate și direcții de acțiune pentru punerea imediată în practică, și nu doar prin dialog despre deziderate, necesități și justificări ale lipsei de acțiune. Lansăm, așadar, un plan național care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât și pentru generațiile viitoare, și care se bazează pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranță, conștientizăm cu toții că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste și măsurabile și că definește un traseu standardizat al pacientului. Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient”, a declarat președintele Klaus Iohannis în deschiderea evenimentului.

 

Președintele Iohannis a subliniat că Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, iar din 2023 ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer și ar trebui finalizate criteriile care să permită decontarea testărilor genetice.

De la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Național de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluții și pentru finanțarea îngrijirilor paliative pentru pacienții cu cancer, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați. Am ținut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Național de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susținerea mea. Vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esențială în țara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer. Avem astăzi oportunitatea, dar și mijloacele de a regândi un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii”, a punctat președintele României.

 

Diana Loreta Paun

Conf. univ. dr. Diana Loreta Paun, consilier prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică, și-a felicitat colegii din grupul de lucru și a subliniat că Planul Național de Combatere a Cancerului este unul „mult așteptat atât de pacienți, cât și de medici și este expresia unei munci de echipă: colegii din Parlamentul României și din Ministerul Sănătății, experții din spitalele publice și private, pacienții și partenerii din piața farmaceutică au reușit să pună mai presus de orice interes, interesul pacientului cu cancer”, a spus dr. Diana Păun. Totodată, consilierul prezidențial și-a exprimat sperața că punerea în aplicare a planului se va realiza curând, în contextul în care, anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului (PECC), prin care se alocă patru miliarde de euro pentru finanţarea programelor de prevenţie, cercetare şi tratare a cancerului în statele UE.

În completare, președintele Iohannis a arătat că „nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenți la starea de sănătate a cetățenilor noștri, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Avem datoria de a face tot ce ține de fiecare dintre noi pentru a sprijini eforturile în această bătălie pentru viață. O societate cu adevărat puternică este o societate solidară, care are grijă de fiecare dintre membrii săi. Domeniul sănătății este și trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă și îi îndemn pe toți actorii cu responsabilități, din sfera publică și privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetățenilor”.

 

Nelu Tataru

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Nelu Tătaru, a declarat, în cadrul aceluiași eveniment, că lansarea Planului Naţional de Cancer reprezintă „un pas important” pentru sistemul medical și pentru pacienții oncologici în special și, fiind rezultatul unei munci de echipă, și-a eximat considerația pentru colegii din Grupul pentru combaterea cancerului, alături de care a avut „onoarea” să lucreze la acest proiect. „Avem datoria de a ușura povara celor care luptă pentru viață și sănătate, iar împreună putem construi, cărămidă cu cărămidă, un viitor mai sănătos. De doi ani de zile încercăm să facem faţă unei pandemii şi eu zic că am reuşit cu brio, iar astăzi este un moment important, care demonstrează că putem face pași înainte în sistemul medical. Consider că Planul, pus în practică, este un pas important pentru România. Bucuria mea a fost că odată cu accesul în Parlament a mai multor profesionişti am putut într-adevăr să lăsăm politica deoparte şi să facem ceva. Astăzi suntem într-un moment crucial, cred că este momentul de start pe care trebuie să îl percepem fiecare dintre noi ca pe o victorie a noastră asupra unor cutume conform cărora «nu se poate» devenise un laitmotiv. La nivel declarativ se susținea că nu sunt bani; erau bani, dar eu cred că era şi acea inerţie din care poate nu reuşeam să ieşim. Vă mulțumesc că ați dat aripi cunoștințelor pe care le aveți. Este timpul nostru, iar prin acest plan reușim să aducem un suflu nou”, a afirmat Nelu Tătaru, la eveniment.

În opinia sa, Planul Național de Combatere a Cancerului trebuie să se transforme cât mai curând într-o propunere legislativă care să fie adoptată în Parlament, iar Ministerul Sănătății să elaboreze, în scurt timp, normele de aplicare, astfel încât legea să poată produce efecte.

 

Alexandru Rafila

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a fost de acord că accesul la diagnostic, la tratament sau îngrijiri paliative este esenţial, mai ales în cancer. „Este puţin mai larg, cred, acest plan de cancer, pentru că el se referă o dată la politicile preventive în general şi la cele focalizate pe cancer în special. Trăim într-un mediu foarte mult schimbat în momentul de faţă – poluarea, consumul de substanţe toxice, alimentaţia de proastă calitate, lipsă activităţii fizice și toate influenţează cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii. Accesul la diagnostic, accesul la tratament sau îngrijiri paliative este esenţial şi toate aceste lucruri trebuie coroborate. Avem experienţe care nu au fost printre cele mai fericite. Am dezvoltat programe de screening, dar în spatele programelor de screening nu am avut capacitatea de tratament al acestor pacienţi. Trebuie să încercăm să plecăm la drum abordând integrat toate acestea. Este momentul unui nou început şi a unei noi abordări în ceea ce priveşte politica de sănătate şi, într-adevăr, pacientul trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre şi să facem lucrul acesta cu responsabilitate şi cu empatie”, a afirmat ministrul Sănătății.

 

Alexandru Rafila a promis că în mandatul său va da prioritate afecțiunilor oncologice și a invitat toți actorii politici și sociali să contribuie la punera în practică a acestui demers de sănătate publică. „Dacă vrem să avem succes într-un astfel de demers de sănătate publică, trebuie să participăm cu toţii, fie că discutăm despre decidenţii politici, cei din zona administraţiei sau profesioniştii din domeniul sănătăţii sau despre operatorii spitalelor publice, private și din industrie. Toţi trebuie să contribuim la acest demers. Cât timp voi fi eu la ministerul Sănătăţii voi da prioritate acestei probleme, pentru că este una de sănătate publică, afectează 100.000 de oameni anual în România, produce mii de decese şi vedeţi că această problemă reprezintă și la nivel mondial una dintre preocupările pe care le au guvernele şi cei care administrează sisteme de sănătate din diverse ţări”, a mai spus ministrul Sănătății.

Rafila și-a manifestat însă dezamăgirea că deocamdată nu există o „descriere a traseului pacientului” și a dat exemplul spitalelor de copii. „Acum, de curând, am făcut traseul pentru pacientul infectat cu noul coronavirus, dar nu există, practic, reţele care să trateze pacienţii cu o anumită patologie. Am fost în vizită la Spitalul «Grigore Alexandrescu», cel mai mare şi mai vechi spital de pediatrie din România, şi am aflat că nu există o reţea, o corelaţie cu celelalte spitale din Bucureşti, ca să nu mai vorbim din ţară, care tratează copii”, a arătat ministrul. Nu a prezentat însă și o soluție la această problemă, deși organizarea unor astfel de rețele stă în pixul său…

 

Conf. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, coordonatorul științific al Planului naţional de combatere a cancerului, realizat de un grup de lucru constituit din specialiști la nivelul Parlamentului, a ținut să atragă atenția că acesta transpune în legislaţia românească planul european și vine cu măsuri clare și cu indicatori cuantificabili. „Planul va fi pus în transparenţă. Îl vom discuta, nu este un plan perfect, cu siguranţă, dar are măsuri, are indicatori, totul este măsurabil, totul este cuantificabil. Nu este o compunere, nu este un eseu. Sunt convins că în acest moment putem să îl implementăm. O lege a cancerului este necesară, pentru a susţine Planul de cancer, dar şi el trebuie să devină parte a strategiei naţionale de sănătate pentru perioada care urmează”, a afirmat medicul oncolog.

Profesorul Cadariu a arătat că, deși în plan nu s-au fixat „termene excepţionale”, iar scăderea mortalităţii cu 15% ar putea părea foarte puţin, acesta este un procent care nu se poate realiza ușor. „Credeţi-mă, va fi un efort enorm să coborâm cu 15% mortalitatea”, dar fără un plan de combatere a cancerului nu se va putea acţiona în contextul planului european, care oferă finanţare.

 

Medicul oncolog crede chiar că „astrele s-au potrivit” și toţi actorii au răspuns prezent la realizarea acestui plan, de aceea s-a declarat optimist și în privința legiferării și aplicării lui în scurt timp. „Este dificil, într-un grup cu orgolii, cum sunt cele ale breslei noastre, să funcţionezi, dar aici cred că pacienţii noştri, asociaţiile de pacienţi, industria ne-au impulsionat şi astfel am ajuns la acest rezultat fericit”, a subliniat el, după prezentarea principalelor ținte care se doresc atinse în urma aplicării Planului lansat astăzi, la Cotroceni.

Acesta a mai precizat că planul este realizat după modelul european, dar a subliniat că a pornit de la realităţile din România, unde există cea mai mare mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană. „Haideţi să ne uităm la pacienţii noştri ca la nişte oameni! Să îi vedem în ceea ce înseamnă ei cu adevărat, în suferinţa lor, nu să îi tratăm ca pe nişte numere sau nişte intervenţii chirurgicale sau în regim de chimioterapie sau în regim de radioterapie. Să îi privim ca pe cei de lângă noi alături de care trebuie să empatizăm”, i-a invitat pe toți cei prezenți, Patriciu Achimaş-Cadariu.

 

Cezar Irimia

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia, a arătat că această boală nu mai trebuie percepută ca o „sentinţă la moarte”, ci ca o boală cronică tratabilă. „Cancerul nu este doar o maladie care afectează pacienţii şi familia acestora, ci este o boală ce împovărează întreaga societate. Pentru a câştiga lupta cu această boală este nevoie de angrenarea tuturor forţelor din societate, de la membri ai familiei până la angajatori, de la comunitatea locală la autorităţile centrale. De data aceasta s-a demonstrat că celula malignă nu are culoare politică. Ne punem încrederea că prin atingerea obiectivelor acestui plan vom avea mai puţine cazuri de cancer, va creşte supravieţuirea şi calitatea vieţii celor afectaţi de această boală şi nu în ultimul rând aceasta va crea eficienţe pentru sistemul nostru de sănătate şi societate în ansamblu”, a spus Irimia.

Acesta a atras însă atenția că un plan, oricât de bun ar fi el, nu înseamnă nimic dacă în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umană şi expertiza tehnică necesară pentru implementarea acestuia. „În ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, viaţa pacienţilor cu cancer a stat mai mult decât de obicei în mâinile corpului medical care a făcut posibilă continuarea tratamentului în condiţii de siguranţă. Pe baza lecţiilor învăţate în pandemie, acest plan sperăm că va pregăti mai bine sistemul de sănătate pentru a răspunde nevoilor în creştere ale cetăţenilor români în ceea ce priveşte accesul la servicii de diagnostic şi tratament. Cancerul nu trebuie să mai fie perceput ca o sentinţă la moarte, cancerul trebuie să fie o boală cronică tratabilă şi să nu mai fie o povară pentru noi, românii”, a subliniat Irimia.

 

Președintele FABC a subliniat că cele mai importante măsuri din acest plan ţin de screening, standarde de diagnosticare rapidă, tratament adecvat şi servicii de calitate prin contribuţia echipelor clinice multidisciplinare, registre de cancer și și-a exprimat speranța că parcursul pacientului în sistemul de sănătate va fi optimizat, centrat pe nevoile pacienţilor, pentru a nu se mai simţi pierduţi în sistemul de sănătate după primirea unui diagnostic de cancer.

Nevoile pacienților înseamnă diagnostic, tratament, îngrijiri de calitate, dar și politici eficiente de prevenire a bolilor oncologice. Nevoile pacienților mai înseamnă și un Plan Național de Control al Cancerului bine realizat, care să conțină indicatori clari de monitorizare, registre de pacienți care să arate în orice moment epidemiologia și evoluția bolilor, rezultatele tratamentelor și care să conțină Trasee ale pacienților bine stabilite, astfel încât bolnavii oncologici să nu se mai «plimbe» prin sistem luni de zile. De exemplu, în cancerul bronhopulmonar, perioada între diagnosticarea bolii și prescrierea efectivă a tratamentului este de 5-6 luni. Traseul pacientului în România ar trebui să înceapă în centrele oncologice, care au echipe multidiscipinare și unde pacientul chiar să fie în centrul preocupărilor. Implementarea managementului pacientului prin echipe de tip MTB (multidisciplinary tumor board) care să poată comunica rapid prin mijloace digitale securizate este deosebit de importantă pentru scăderea timpilor de așteptare, diagnosticare și tratament. De altfel, un Plan Național de Control al Cancerului ar trebui să fie centrat pe pacient și sperăm că deschiderea dovedită de autorități prin instituirea Comitetului Consultativ de la Ministerul Sănătății să fie un pas înainte spre politici de sănătate care să aducă reale beneficii populației”, a explicat Cezar Irimia.

 

Nicoleta Pauliuc, supravieţuitoare de cancer şi iniţiatoarea Legii Supravieţuitorului de Cancer, a precizat că „în zilele noastre, diagnosticul de cancer nu mai trebuie să fie privit ca o sentinţă la condamnare la moarte. Există şi miracole, dar Planul naţional de combatere a cancerului vine cu măsuri concrete care ne garantează că un număr din ce în ce mai mare de români vor urca în trenul supravieţuitorilor de cancer. Pentru multe tipuri de cancer avem tratamente eficiente disponibile, iar planul vorbeşte de super arme de luptă împotriva acestei boli, însă uciderea cancerului vine adesea cu o deteriorare a calităţii vieţii. Pe lângă daunele fizice, cancerul produce traume sufleteşti şi psihologice nu doar pentru pacienţi, ci şi pentru familiile acestora, traume care trebuie la rândul lor să fie tratate şi vindecate”, a spus senatoarea Pauliuc, menționând că Planul naţional prevede şi standardizarea consilierii psihologice specifice pacientului oncologic şi aparţinătorului acestuia.

Conf. univ. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, a apreciat că Planul naţional de combatere a cancerului „este unul coerent şi exhaustiv. Este într-adevăr un master plan pe care suntem onoraţi să încercăm să-l ducem la bun sfârşit”, a afirmat Schenker.

La rândul său, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru inovaţie în medicină, a arătat că Planul naţional de combatere a cancerului are o viziune modernă, bazată pe inovaţie şi medicină personalizată.

 


Adaugati un comentariu


 

*