Accesarea istoricului medical din dosarul electronic de sănătate, doar cu acordul pacienților

Aceasta este una din noile prevederi care ar putea fi introduse în Legea Sănătății, dacă un proiect adoptat de Guvern va trece și de votul Parlamentului.

 

Legea Sănătății urmează să fie completată cu un nou titlu, destinat exclusiv dosarului electronic de sănătate, secțiune care va conține o serie de prevederi referitoare la utilizarea acestui instrument. Decizia de modificare a legii vine în urma unei decizii a Curți Constituționale din luna iulie, prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi legate dosarul electronic, pe motiv că nu asigurau protecția datelor pacienților. În urma acestei decizii care, practic, declara dosarul electronic de sănătate neconstituțional, și prin urmare, nefuncțional, CNAS s-a văzut pusă în situația de a modifica legislația referitoare la acest capitol, punând la punct un proiect de act normativ, care a fost finalizat în cursul lunii trecute și transmis Ministerului Sănătății.

Documentul a fost adoptat în ultima ședință de guvern. Pe lângă eliminarea articolelor declarate neconstituționale, noul act normativ prevede introducerea în Legea Sănătății a unui titlu special, destinat dosarului electronic de sănătate. Proiectul va urma circuitul legislativ, urmând să intre în dezbaterea Parlamentului și apoi supus la vot, iar dacă va trece și de acest for, mai are nevoie de promulgare, sarcină ce îi revine președintelui Iohannis.

 

Capitolul respectiv cuprinde o serie de modificări și prevederi noi referitoare la dosarul electronic de sănătate. Acesta rămâne în continuare „un serviciu public furnizat de CNAS, pentru toţi pacienţii care au obligaţia să se asigure în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi pentru toţi furnizorii de servicii medicale, pe toate tipurile de asistenţă medicală, indiferent dacă se află sau nu în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate”.

Pentru că decizia de neconstituționalitate dictată de Curtea Constituțională a avut ca principal motiv lipsa prevederilor care să asigure protecția datelor pacientului, autorii proiectului au pus accent pe acest aspect. Astfel, noile prevederi presupun că, pentru a avea acces la istoricul medical al unui pacient înregistrat în dosarul electronic, medicii trebuie neapărat să obțină în prealabil consimțământul acestuia, accesarea acestor date fără acordul pacientului constituind o încălcare a legii.

Excepție fac doar datele și informațiile care vor fi trecute într-un modul denumit „Sumar de urgență”, care vor fi accesibile medicilor ce își desfășoară activitatea în structurile de urgență , respectiv camere de gardă și UPU, celor de la Ambulanță și medicilor care îşi desfăşoară activitatea în asistenţă medicală primară. Proiectul prevede că aceștia pot accesa respectivele date fără consimțământul pacientului, însă numai în vederea realizării actului medical.

 

Consimțământul sau refuzul pacienților pentru accesarea istoricului medical se vor putea exprima fie înainte de prezentarea la medic, fie în momentul prezentării. Astfel, înainte de prezentare, consimțământul sau refuzul poate fi exprimat de către pacient prin configurarea drepturilor de acces la secţiunea dedicată din cadrul propriului dosar, sau de către reprezentantul legal, prin configurarea drepturilor de acces în secţiunea dedicată din dosarul electronic de sănătate al pacientului pe care îl reprezintă. Totodată, la prezentarea la medic, acordul sau refuzul se vor exprima prin utilizarea de către pacient sau reprezentantul său legal, a matricei de securitate sau, după caz, a cardului naţional de sănătate şi codului PIN asociat acestuia, procedura trebuind să aibă loc în prezenţa medicului.

„Pentru pacienţii care refuză în mod expres utilizarea dosarului electronic de sănătate, toate datele existente în dosarul electronic de sănătate al pacientului, precum şi datele ce se colectează ulterior refuzului exprimat, se anonimizează, astfel încât pacientul respectiv să nu poată fi identificat, datele fiind utilizate în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice. Refuzul pacienţilor de a li se utiliza dosarul electronic de sănătate nu îi privează pe aceştia de acordarea de servicii medicale în cadrul sistemului de sănătate din România” se mai arată în proiectul legislativ.

 

Documentul conține prevederi și pentru pacienţii care revin în mod expres asupra deciziei de a refuza utilizarea dosarului electronic de sănătate, datele şi informaţiile urmând a fi colectate şi înregistrate, astfel încât pacientul respectiv să poată fi identificat începând cu data înregistrării solicitării de revenire.

Datele din dosarul electronic de sănătate se păstrează pe întreaga durată de viaţă a pacientului, iar după decesul acestuia, se arhivează potrivit legii, urmând a fi preluate exclusiv în scopuri de cercetare ştiinţifică ori în scopuri statistice, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare.

Dosarul electronic de sănătate va fi structurat în cinci module, după cum urmează:

–Modulul „Sumar de urgenţă”, ce cuprinde date despre alergii şi intoleranţe diagnosticate, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplant, fistulă arterio-venoasă, diagnostice şi proceduri relevante pentru urgenţă – grupa sanguină şi factor Rh;

–Modulul „Istoric medical”, care cuprinde date despre alergii şi intoleranţe diagnosticate, diagnostice, proceduri, intervenţii şi tratamente;

–Modulul „Antecedente declarate de pacient”, ce cuprinde date despre antecedente medicale heredo-colaterale, antecedente fiziologice, patologice, informaţii despre mediul şi modul de viaţă, informaţii despre consumul de alcool, tutun, cafeină sau droguri.;

–Modulul „Documente medicale”, care cuprinde date despre fişe de observaţie, fişe de consultaţie, trimiteri, recomandări;

–Modulul „Date personale”, ce cuprinde nume, prenume, data naşterii, codul unic de identificare – CID, sex, vârstă.