CNAS a modificat legislația privind Dosarul Electronic de Sănătate
Proiectul de act normativ a fost transmis Ministerului Sănătății, care urmează să modifice legislația actuală, în conformitate cu decizia Curții Constituționale.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a elaborat proiectul actului normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul punerii în acord a prevederilor acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 498/2018, referitoare la Dosarul Electronic de Sănătate (DES). Proiectul a fost deja transmis Ministerului Sănătății, urmând să parcurgă pașii procedurali în direcția modificării legislației actuale, în sensul conformității cu decizia Curții Constituționale, anunță CNAS, printr-un comunicat de presă.
„Proiectul propune o nouă formă a articolelor 30, alin. (2) și (3) și 280 alin. (2) din Legea 95/2006, care au fost declarate neconstituționale, introducerea în același act normativ a unui nou titlu (XX), dedicat în exclusivitate DES, precum și abrogarea în consecință a actualelor Norme metodologice privind modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului, cuprinse în HG 34/2015”, se subliniază în comunicatul Casei.
Potrivit reprezentanților CNAS, noul proiect de act normativ urmărește reglementarea, la nivelul legislației primare, a faptului că sistemul DES este un serviciu public furnizat de CNAS tuturor pacienţilor, care au obligaţia, potrivit legislației în vigoare, să se asigure în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât și tuturor furnizorilor de servicii medicale, pentru toate tipurile de asistenţă medicală, aflaţi sau nu într-o relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.
Scopul DES este, potrivit aceleiași surse, de „creştere a calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul la date şi informaţii medicale, furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, precum şi transformarea pacientului într-un factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi”.
Sistemul DES este parte integrantă a platformei informatice din asigurările de sănătate, care se utilizează în mod obligatoriu la nivelul furnizorilor de servicii, autorizaţi în conformitate cu prevederile legale, prin medicii care îşi desfăşoară activitatea într-o formă legală la aceşti furnizori, pentru toate serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale acordate pacienţilor aferente întregii activităţi medicale, se menționează în comunicat.
Reprentanții CNAS subliniază că „Sistemul DES poate face obiectul unor acorduri internaţionale în baza liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE sau al Confederaţiei Elveţiene şi a asistenţei medicale transfrontaliere, cu respectarea principiului liberei circulaţii a datelor cu caracter personal în spaţiul comunitar și, totodată, poate face obiectul interoperabilităţii cu registrele naţionale de sănătate”.
Reamintim că, săptămâna trecută, reprezentanţii CNAS afirmau că, în urma publicării deciziei Curţii Constituţionale nr. 498/2018, referitoare la Dosarul Electronic de Sănătate (DES), juriştii instituţiei „lucrează” la proiectul unui act normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul punerii în acord a legislaţiei cu prevederile deciziei menţionate.
CNAS arăta că, în conformitate cu art. 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. „Ţinând cont de termenul scurt prevăzut de Constituţie, CNAS intenţionează ca după definitivarea proiectului să propună actul normativ spre adoptare Guvernului, sub formă de Ordonanţă de Urgenţă”, anunţau reprezentanţii CNAS.
În data de 17 iulie, Curtea Constituţională a admis o sesizare a Avocatului Poporului vizând legea privind reforma în domeniul sănătăţii, contestată pe motiv că „relativizează în mod nepermis reglementarea dosarului electronic de sănătate”. Astfel, CCR a decis că este neconstituţională sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului”, arătând că statului îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel. CCR arăta că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările contestate, cuprinde date personale cu caracter medical protejate Constituţie.
