Americanii Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash si Michael W. Young, castigatorii Nobelului pentru Medicina

Pentru ca au reusit au reusit sa vada in interiorul ceasului nostru biologic si sa descifreze cum functioneaza acesta, Comitetul Nobel de la Stockholm le-au acordat celor trei oameni de stiinta Nobelul pentru Medicina sau Fiziologie 2017.

 

Cercetatorii Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash si Michael W. Young au castigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicina pe 2017, pentru „descoperirile privind mecanismele moleculare in controlul ritmului circadian”, a anuntat, printr-un comunicat de presa, Comitetului Nobel de la Stockholm.

Cei trei oameni de stiinta au colaborat la cercetarea privind examinarea modului in care ceasurile interne ale organismelor se aliniaza cu ciclurile naturale ale zilei si noptii si au reusit sa vada in interiorul ceasului nostru biologic, sa elucideze modul in care functioneaza acesta. Descoperirile lor explica „modul in care plantele, animalele si oamenii isi adapteaza ritmul biologic astfel incat acesta sa se sincronizeze cu rotatia Pamantului”, se arata in comunicatul Academiei Suedeze.

Folosind musculitele de otet de pe fructe, pe post de organism model, laureatii Nobel din acest an au izolat o gena ce controleaza ritmul biologic cotidian. Ei au demonstrat ca aceasta gena codifica o proteina ce se acumuleaza in celula pe timpul noptii si este apoi degradata, pe timpul zilei. Ulterior, oamenii de stiinta au identificat componente suplimentare ale proteinei acestei masinarii, expunand mecanismul ce guverneaza ceasul autonom din interiorul celulei. „Acum stim ca ceasurile biologice functioneaza dupa aceleasi principii in celulele altor organisme multicelulare, inclusiv in cele ale oamenilor”, se subliniaza in comunicatul care a anuntat Nobelul pentru Medicina.

 

Cercetarea a demonstrat, astfel, ca ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile de reglarea tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberarii hormonilor, a tensiunii sangvine si a temperaturii corporale. „Cu deosebita precizie, ceasul nostru intern ne adapteaza fiziologia la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul regleaza functii deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului si metabolismul. Starea noastra de bine este afectata atunci cand temporar se produce o schimbare intre mediul nostru extern si acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci cand calatorim parcurgand mai multe fusuri orare” (starea de oboseala produsa de decalajul de fus orar — n.r.).

Totodata, cercetatorii au identificat „indicii conform carora neconcordanta cronica dintre stilul nostru de viata si ritmul dictat de ceasul intern este asociat cu o crestere a riscului de aparitie a unor afectiuni”, se mentioneaza in comunicat.

 

Hall, Rosbash si Young, realizeaza cercetari in domeniul tiparelor de somn incepand din anii ’80.

Jeffrey C. Hall s-a nascut in 1945 la New York, Statele Unite. El a primit diploma de doctor in 1971 la Universitatea Washington din Seattle si a urmat studii postdoctorale de cercetare la California Institute of Technology in Pasadena din 1971 pana in 1973. S-a alaturat Facultatii de la Brandeis University in Waltham din 1974. In 2002, a devenit asociat la Universitatea din Maine.

Michael Rosbash s-a nascut in 1944 in Kansas City, Statele Unite. El a primit diploma de doctor in 1970, la Massachusetts Institute of Technology la Cambridge. In anii urmatori el a urmat studii de cercetare postdoctorale la University of Edinburgh din Scotia. Din 1974, a predat la facultate la Brandeis University din Waltham, Statele Unite.

Michael W. Young s-a nascut in 1949 la Miami, Statele Unite. El a primit diploma de doctor la University of Texas din Austin in 1975. Intre 1975 si 1977, a fost cercetator postdoctoral la Stanford University in Palo Alto. Din 1978, a predat la Facultatea de la Universitatea Rockefeller din New York.

 

Comitetul Nobel, format din 50 de profesori de la Institutul Karolinska din Stockholm, ofera premiul Nobel in urma evaluarii nominalizarilor „in beneficiul omenirii”, potrivit devizei si crezului lui Alfred Nobel. Din 1901 si pana acum au primit acest premiu 911 personalitati ale lumii.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicina a fost atribuit in 1901 si este primul anuntat din seria distinctiilor Nobel acordate in fiecare an. 107 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicina au fost acordate pana in 2016, iar 12 dintre laureati au fost femei.

Cel mai tanar laureat a fost Frederick G. Banting, care la 32 de ani a fost recompensat cu aceasta distinctie, in 1923, pentru descoperirea insulinei.

Cel mai varstnic laureat, Peyton Rous, avea 87 de ani cand a primit Nobelul pentru Medicina, in 1966, pentru descoperirea unor virusuri cancerigene.

Primul roman premiat Nobel a fost medicul George Emil Palade, care in 1974, impreuna cu Albert Claude si Christian de Duve a primit Nobelul pentru Medicina si Fiziologie, pentru descoperiri ce au avut un rol esential in dezvoltarea biologiei celulare moderne. Prezentarea facuta de Palade la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel a avut loc la 12 decembrie 1974, cu tema „Aspecte intracelulare in procesul de secretie a proteinelor”, al carei text a fost publicat in 1992 de Fundatia Premiului Nobel.

In 2016, cercetatorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat pentru descoperirea mecanismelor de autofagie, un proces fundamental pentru descompunerea si reciclarea compusilor celulari inutili sau disfunctionali implicat in mai multe maladii, inclusiv cancer si boli neurologice.

 

Urmatorii laureati ai premiilor Nobel, pentru fizica, chimie si pace vor fi anuntati in aceasta saptamana, in zilele de marti, miercuri si vineri. Premiul Nobel pentru literatura, care se acorda de fiecare data intr-o joi, va fi anuntat pe 5 octombrie, iar cel pentru economie va fi atribuit pe 9 octombrie.

Potrivit traditiei, premiile Nobel vor fi inmanate in timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, cand este comemorat Alfred Nobel.

Fundatia Nobel a anuntat saptamana trecuta ca recompensa financiara pe care o vor primi laureatii de anul acesta va fi cu un milion de coroane suedeze mai mare fata de anul trecut. Astfel, fiecare premiu Nobel din 2017 va fi insotit de un cec de 9 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

Alfred Nobel s-a nascut la Stockholm, la 21 octombrie 1833. Inventator al dinamitei, el a brevetat 355 de inventii, a facut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de obtinere a matasii sintetice, a cauciucului sintetic si a pielii sintetice. Pasionat si de literatura si poezie, el a scris poezie, o tragedie si cateva romane.

Constient de pericolele reprezentate de folosirea defectuoasa a inventiilor sale si a calificat razboiul „cea mai mare dintre toate crimele”.

 

Prin testamentul sau, redactat la Paris, in 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale sa fie vandute si banii incasati sa fie plasati intr-un depozit bancar destinat acordarii de premii anuale acelora care, in anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii.

In testamentul sau, Alfred Nobel a mentionat ca o parte din averea sa sa fie oferita „persoanei care a facut cea mai importanta descoperire in domeniul psihologiei sau medicinei”.

Din 1901, acordarea premiilor Nobel se bazeaza pe un sistem de nominalizari, coordonat de Academia Suedeza care acorda premiul pentru Literatura, Institutul Karolinska pe cel pentru Medicina, Academia Regala suedeza pentru Stiinte se ocupa de premiile pentru Fizica si Chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian ofera premiul pentru Pace.