Au început lucrările primului congres național de medicină de urgenţă pentru voluntari, studenţi şi tineri medici

Evenimentul se bucură de participare internațională și are loc la Târgu Mureș, oraș în care au fost puse bazele medicinei de urgență în România.

 

Zilele acestea se desfășoară la Târgu Mureș prima ediție a Congresului Național Medicină de Urgenţă pentru Voluntari, Studenţi şi Tineri Medici, eveniment științific inițiat de Organizaţia Studenţească de Medicină de Urgenţă, cu sprijinul cu Fundaţiei pentru SMURD şi UPU-SMURD Târgu Mureş, în parteneriat cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie Târgu Mureş. Nu întâmplător, Târgu Mureș a fost ales ca oraș gazdă pentru acest congres, organizatorii reamintind că aici s-au pus bazele medicinei de urgență din România, fiind orașul în care a fost înființată prima cameră de primire a urgențelor și unde a luat naștere serviciul SMURD, care s-a dezvoltat ulterior într-o amplă rețea extinsă în prezent la nivel național și având un rol important în misiunile de salvare și de acordare a ajutorului medical în caz de urgență. Toate aceste realizări sunt legate de numele medicului Raed Arafat, actualmente coordonator al Departamentului pentru Situații de Urgență, iar ca recunoaștere a meritelor sale în acest domeniu, organizatorii l-au desemnat președinte al congresului care are loc în perioada 7-10 martie.

Această manifestare ştiinţifică de amploare oferă noi perspective prin îmbinarea anilor de experienţă a liderilor în domeniu cu cele mai noi protocoale şi direcţii menite să asigure un act medical eficient, fiind prima manifestare ştiinţifică cu specific de Medicină de Urgenţă ce îşi asumă ca scop primordial implicarea şi pregătirea voluntarilor din cadrul serviciilor UPU-SMURD, a Serviciilor de Ambulanţă precum şi a studenţilor medicinişti la nivel naţional, ce au aceeaşi arie de interes, şi anume, medicina de urgenţă”, se arată într-un comunicat pe această temă.

 

Lucrările congresului au fost deschise oficial aseară, și vor continua pe tot parcursul week-end-ului, cu o serie de sesiuni ştiinţifice care se vor concentra pe subiecte actuale în practica curentă, care și fi jurizate de cadre didactice de la universităţi de medicină din ţară, dar și  workshop-uri de descarcerare și de simulare de dezastre, la care vor participa pompieri, paramedici, salvamontiști, dar și aeronave de salvare ale Inspectoratului General de Aviație.

Lucrările au fost deschise de președintele congresului, medicul Raed Arafat, care a precizat cu această ocazie că voluntariatul reprezintă baza sistemului de urgență din România.

Am început SMURD şi tot acest sistem, prin voluntariat. În primii ani, toată activitatea noastră era integral voluntară. Sunt oameni care au lucrat ani de zile fără să ia salarii. Asta a însemnat foarte mult, să vezi cum se poate naşte ceva fără interese financiare, fără să spună cineva că nu face ceva dacă nu primește nimic. Din nefericire, din cauza unor concepţii greşite, Mureşul a fost deja depăşit la acest capitol de Cluj şi Sibiu, care încurajează studenţii medicinişti să facă gărzi pe ambulanţe”, a precizat fondatorul SMURD.

 

Dr. Raed Arafat

Acesta a vorbit și despre importanța medicinei de urgență explicând că este printre puținele specializări în care pacientul trebuie examinat „de la cap la picioare”, fapt ce presupune o foarte bună pregătire a medicilor urgentiști care devin indispensabili în unitățile medicale

Urgenţele nu se programează; oriunde eşti, poţi să te confrunţi cu ele, în spital, în stradă. Urgenţa nu e un lucru simplu şi urgenţa nu se rezumă nummai la resuscitare; este o specialitate foarte complexă. Este o specialitate care, în lume, este de 40 ani recunoscută ca specialitate de sine stătătoare. Vorbim de Marea Britanie în Europa, care e deschizătoare de drumuri, SUA, urmată de alte ţări. Acum sunt aproximativ 20 de ţări care au specialitatea de medicină de urgenţă recunoscută ca o specialitate de bază şi numărul lor e în creştere. România a fost printre primele ţări care au recunoscut specialitatea de medicină de urgenţă. Deveniţi încet-încet indispensabili într-o astfel de specialitate. Spitalele mici nu au chirurgi, nu au anumite specialităţi şi toţi caută medici de urgenţă în compartimentele de primiri urgenţe care să primească bolnavul, să îl stabilizeze şi să îl transfere cât mai repede. Şi niciun medic nu vrea să se confrunte cu urgenţele. Asistăm la un început în care voi, studenţii care sunteţi astăzi, care sunteţi voluntari, aţi avut ideea să faceţi acest congres. Acum v-aţi asumat această responsabilitate, să o duceţi mai departe! Să aduceţi şi alţi studenţi şi alţi colegi să vină să vadă ce faceţi şi să faceţi schimb de experienţă”, a mai declarat Raed Arafat în cuvântul de deschidere a lucrărilor congresului de la Târgu Mureș.

 

Cu aceeași ocazie, dr. Raed Arafat a reluat o teorie proprie lansată în urmă cu mai mulți ani, conforma căreia deținerea unui doctorat nu ar trebui să fie o condiție obligatorie pentru a preda studenților în cadrul universităților de medicină și farmacie. Medicul consideră această reglementare „o prostie” și le-a dat studenților propriul exemplu, povestind cum a trebuit să plece de la universitatea în care pusese bazele catedrei de Medicină de Urgență, întrucât nu a mai putut preda propria disciplină, pentru că nu avea doctorat. „Eu predau peste tot şi fără doctorat. A trebuit să plec de la universitatea unde am creat catedra de medicină de urgenţă sau disciplina, pentru că nu am doctorat, dar asta nu m-a împiedicat să merg în alte locuri şi să predau. Şi voi trebuie să faceţi acest lucru şi astăzi aţi început de fapt să predaţi altora prin a partaja experienţa şi cunoştinţele între voi şi cu oameni care au experienţă – profesori, doctori, colegi care sunt foarte renumiţi în domeniu şi pe care i-aţi invitat şi mă bucur că îi găsesc aici”, precizat în acest sens președintele congresului. Acesta mai spune că, din cunoștințele sale, România este singura țară în care deținerea doctoratului este obligatorie pentru a preda studenților, iar in Statele Unite chiar și rezidenții au proprii lor studenți pentru lucrări practice, considerând că acesta este un mod mult mai bun de a învăța. „A învăţa pe alţii este o chestie extraordinară. Voi, ca studenţi, trebuie să învăţaţi alţi voluntari ce să facă, să mergeţi în comunitate, şi avem mulţi studenţi care ne ajută. După care, când sunteţi rezidenţi, trebuie să învăţaţi studenţii. Acum, legea nu vă mai permite, că sunteţi consideraţi proşti dacă nu aveţi doctorate. În SUA, rezidenţii au studenţii lor proprii pentru lucrările practice. Este cea mai bună metodă în care învăţaţi împreună. Noi am avut acest model şi a fost desfiinţat după prostia care a ieşit şi a zis: ca să predai sau ca să faci orice fie trebuie să fii doctorand, fie trebuie să ai doctorat. Nu am doctorat, sunt mândru de acest lucru, fără să spun că alţii care au doctorat nu au nici un merit. Doctoratul este un lucru de mare valoare, care trebuie făcut pentru a ieşi cu ceva în evidență şi nu trebuie să fie o chestie obligatorie, pe care să o faci numai ca să intri pe o funcţie sau să poţi să deschizi gura să predai” le mai mărturisit acesta studenților.

 


Adaugati un comentariu


 

*