Aveți grijă ce cumpărați pentru masa de Paște!

Medicii ne atrag atenția să cumpărăm carne de miel, ouă, pește și alte produse alimentare doar din puncte autorizate și să avem grijă ca acestea să fie proaspete, pentru a nu transforma Sărbătorile Pascale în suferință.

 

Mai sunt doar câteva zile până la Paște, iar buzoienii, la fel ca toți creștinii ortodocși din țară, își fac ultimele cumpărături pentru Paște și 1 Mai. Anul acesta, cele două sărbători sunt legate, astfel că românii vor avea o vacanță prelungită și, pentru că se anunță și vreme frumoasă, se pregătesc să petreacă aceste zile atât acasă cât și la iarbă verde, la mare sau la pensiunile din zonele montane.

Piețele și supermarket-urile sunt pline ochi de cei care-și fac ultimele cumpărături, iar fiecare familie încearcă, în ciuda dificultăților financiare pe care le au mulți, să-și procure tot ce trebuie pentru ca masa de Paște să fie îmbelșugată, așa cum este tradiția.

În această perioadă se cumpără cantități importante de carne de miel, pește, ouă, lapte, brânzeturi, ciocolată, vin, bere, sucuri dar și fructe, ceapă verde, salată, ridichi, lobodă și verdețuri, pentru ca gospodinele să poată pregăti cozonacul, pasca, borșul de miel, drobul, stufatul și alte bunătăți cu care vor întâmpina marea sărbătoare creștină a Învierii Domnului.

 

Medicii atrag atenția că este important să se cumpere carne de miel doar din centrele autorizate de inspectorii sanitar-veterinari. Carnea de miel obținută în centrele de tăiere provizorii va fi comercializată atât la fața locului, cât și în halele agroalimentare autorizate sanitar-veterinar.

„În primul rând trebuie să ne asigurăm că mieii sau iezii pe care-i cumpărăm sunt sau au fost sacrificați într-un centru autorizat, iar carnea este marcată cu șampila care atestă că a fost verificată sanitar-veterinar. Punctele temporare în care crescătorii pot sacrifica animalele trebuie să respecte condițiile generale și specifice de igienă, de bunăstare a animalelor, inclusiv verificarea modului de completare al formularelor de mişcare, precum și de gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. În punctele de sacrificare, ca și în abatoare se pot sacrifica doar miei/iezii crotaliați, însoțiți de documentele sanitar-veterinare impuse de legislația în vigoare, astfel putând fi eliminate riscurile sacrificării și vânzării unor animale bolnave sau în condiții improprii care pot favoriza îmbolnăvirea celor care consumă carnea și produsele din carne”, explică dr. Florin Sangiu, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din Buzău.

Medicul veterinar mai spune că, deși în aceasta perioadă, numeroase echipe de medici veterinari, medici umani și inspectori de la Protecția Consumatorului monitorizează respectarea legislației în domeniu și efectuează controale în târguri, pieţele agro-alimentare, unităţile de tăiere, procesare, depozitare, comercializare şi în unităţile de alimentaţie publică, este important ca și cumpărătorii să aibă grijă de unde cumpără aceste produse, cum arată și să verifice cu atenție eticheta și data de expirare în cazul celor preambalate.

 

Într-un comunicat al DSVSA se menționează că loturile de carne de miel sunt livrate, marilor magazine, din abatoare, însoţite de certificat sanitar veterinar, iar carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

Marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman, iar marcarea carnii de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar se realizează cu o marcă de sănătate de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA.

Depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii  şi stării de igienă corespunzătoare, iar pe timpul transportului trebuie respectate atât igiena mijloacelor de transport cât și temperaturile pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

 

Deși carnea de miel și ied sunt „vedetele” Sărbătorilor Pascale, alături de ouă roșii, vin și cozonac, mulți români preferă și peștele, pentru ca masa să fie mai bogată. Medicii ne avertizează că peștele proaspăt este un produs foarte perisabil și trebuie să avem mare grijă cum arată și de unde-l cumpărăm.

În primul rând, spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie fie autorizate sanitar și sanitar-veterinar, depozitarea şi expunerea spre comercializare trebuie să respecte normele sanitare, iar pentru menținerea prospețimii trebuie să se utilizeze gheață.

„Este foarte important ca atunci când cumpărăm pește să ne uităm cu atenție ca acesta să aibă aspect de proaspăt și să nu fie infestat cu paraziţi vizibili. Ochii peştelui proaspăt trebuie să aibă corneea perfect transparentă, convexă şi cu pupilele negre. Branhiile trebuie să fie roşii, cu lamele bine diferenţiate, nuanţele de roz-cenuşiu indicând că peștele nu mai este proaspăt. Pielea este şi ea un indicator preţios. Peştele proaspăt este elastic şi nu se deformează atunci când îl împingem cu degetul. Dacă este alterat, carnea lui este moale, crapă la cea mai mică atingere şi după apăsare apare o denivelare. Cea mai indicată esteverificarea abdomenului. Dacă acesta este umflat sau deformabil la comprimare, peștele trebuie aruncat. Dacă totuși am cumpărat peștele fără să-l verificăm, în cazul în care la deschiderea burții, în loc de intestine găsesim o piftie, cu bule de gaz în interior, iar carnea este sângerie şi se desprinde uşor de pe oase, este clar că acest pește nu trebuie mâncat”, ne explică directorul DSP Buzău, Cristina Ungureanu.

 

De asemenea, este necesar să ne asigurăm că și ouăle pe care le cumpărăm sunt prospete și nu ne pun sănătatea în pericol. Dacă le cumpărăm din magazin, trebuie să verificăm data de expirare, iar dacă le-am procurat de la țărani, să le verificăm prin metode empirice, pentru a nu ne pune sănătatea în pericol. „Cel mai sigur mod de a verifica singuri oul pe care urmează să-l consumăm este să-l spargem, iar dacă are un miros ciudat, gălbenușul plat și o consistență apoasă a albușului, trebuie aruncat. Pentru rețete ce necesită ouă crude se vor folosi doar cele mai proaspete ouă. În cazul celor pe care le fierbem sau le vopsim pentru Paște e bine să avem grijă ca, puse în apă rece, să nu plutească, ci să se lase la fundul vasului (ouăle care se înclină oblic, dacă nu ies din apă mai mult de jumătate, deși nu sunt proaspete, sunt consumabile). Este indicat, de aceea, să cumpărăm cele mai proaspete ouă și să fie consumate în timp util. Pentru a elimina riscul unor toxiinfecții alimentare sau de contaminare cu Salmonella Spiralis, ouăle trebuie fierte cel puțin 5 minute, în apă clocotită. Igiena joacă, de asemenea, un rol important în cazul produselor  alimentare. De aceea, dacă nu sunt foarte curate, ouăle trebuie să fie spălate temeinic înainte de a fi sparte sau fierte, pentru a preveni riscul Salmonelozei”, ne mai spune Cristina Ungureanu.

 

Laptele şi produse din lapte trebuie să fie, de asemenea, sigure pentru consum. Pentru asta, trebuie să ne asigurăm că le cumpărăm de la producători autorizați, ale căror animale sunt sănătoase și că spațiile de depozitare și vânzare sunt corespunzătoare normelor igienico-sanitare.

Brânzeturile cele mai sigure ar trebui să fie cele cumpărate din magazine specializate, aitorizate și verificate periodic, de inspectorii sanitari și sanitar-veterinari.

Dacă le cumpărăm de la micii producători, care și ei trebuie să fie autorizați, aceste produse trebuie să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final, în recipiente din material plastic sau putini din lemn curate şi identificate corespunzător, pentru prevenirea contaminării şi asigurarea trasabilităţii produselor.

Comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă.

Alte produse alimentare tradiţionale precum cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate/autorizate sanitar și sanitar-veterinar, sub controlul personalului de specialitate.

Atenție sporită se recomandă și în cazul legumelor, fructelor și verdețurilor, a căror prospețime și proveniență este bine să fie verificată înainte de cumpărare.