Avocatul Poporului solicită asistență psihologică pentru personalul spitalelor militarizate
Solicitarea a fost adresată ministrului Sănătății, căruia i se cere să se pună accent pe necesitatea unui astfel de serviciu și în cazul personalului serviciilor de Ambulanță dar și din cadrul altor spitale cu probleme.
Soluția militarizării managementului spitalelor în care au apărut probleme grave de la izbucnirea pandemiei a generat și unele tensiuni între personalul medical – supus deja unui nivel ridicat de stres – și noile conduceri militare, care au impus reguli specifice, mai greu de acceptat pentru civili. Totodată și personalul din celelalte spitale este supus în această perioadă unei presiuni care pune la grea încercare și psihicul celor aflați în prima linie în lupta cu pandemia. Suportul psihologic și emoțional pentru aceste cadre este foarte important în acest context, iar la acest lucru s-au gândit deja mai mulți psihologi și organizații, însă Avocatul Poporului consideră că un sistem de astfel de servicii mai bine pus la punct trebuie să fie pus la dispoziția profesioniștilor din sistemul sanitar, de către Ministerul Sănătății.
În acest sens, instituția a trimis o solicitare pe adresa ministrului Nelu Tătaru, bazată pe o serie de situații semnalate în spațiul public referitoare la problemele cu care se confruntă în această perioadă cadrele medicale și personalul auxiliar din spitale, probleme care „pot genera stări de incapacitate profesională pe diferite perioade sau, mai grav, ireversibile”, după cum precizează Renate Weber, cea care deține funcția de avocat al poporului.
Aceasta mai menționează că stabilirea unor obiective adecvate pentru intervenţia în criza psihologică generată de acţiunea unor evenimente cu potenţial traumatic, în situaţii de urgenţă, trebuie să se bazeze pe o formulare realistă a ceea ce înseamnă intervenţia în criză, și îi cere ministrului să găsească o soluție în acest sens. Avocatul Poporului sugerează că o astfel de soluție viabilă ar fi ca personalul medical și cel auxiliar din spitalele plasate sub conducere militară să fie luat în evidenţă de un psiholog clinician şi, în funcţie de nevoile identificate sau la cerere, să beneficieze de asistenţă şi suport de specialitate. Formele de intervenţie psihologică ar putea fi acordate faţă în faţă sau prin intermediul aplicaţiilor on-line, în solicitarea Avocatului Poporului menționându-se și că „abordarea propusă de noi poate veni în sprijinul acestui tip de management, printr-o facilitare şi armonizare mai rapidă a comunicării dintre conducerea militară şi personalul medico-sanitar civil, dar şi dintre managementul respectiv şi populaţia şi instituţiile din comunitatea în care se află unitatea sanitară”.
Instituția oferă și câteva soluții pentru punerea în aplicare a acestei recomandări, precizând că la nivelul unităților sanitare respective ar trebui să existe psihologi clinicieni, iar în lipsa acestora, se poate face apel la psihologii încadrați atât în unitățile militare din zonele deservite de spitale, cât și la specialiștii din cadrul unităților Ministerului de Interne.
Avocatul Poporului mai amintește faptul că, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, există Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală care, prin Serviciul analiză socio-comportamentală şi Serviciul psihologie clinică şi operaţională cu secţii teritoriale, poate asigura suport şi asistenţă calificată angajaţilor din sistemul de sănătate din marile spitale.
Totodată, Renate Weber susține că pentru angajații serviciilor de Ambulanță și pentru cei care fac parte din echipajele SMURD, consilierea psihologică poate fi asigurată de specialiștii de la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență din fiecare județ. Avocatul Poporului apreciază și implicarea psihologilor voluntari însă precizează că „pentru o mai bună gestionare a resurselor, aceştia ar trebui să fie într-o evidenţă a unităţii sanitare la care doresc să furnizeze servicii şi să li se repartizeze cazuri, în funcţie de competenţele pe care le au”.