Bani europeni pentru imunizarea românilor

Ministerul Sănătății anunță că șapte proiecte „de interes major pentru sistemul sanitar” au fost depuse, iar pentru primul, care vizează creșterea imunizării, a fost primită deja aprobarea.

 

În următorii 3 ani, România va primi, de la Uniunea Europeană, aproximativ 22 milioane de lei de pentru implementarea mai multor măsuri care vizează creșterea gradului de vaccinare, anunță Ministerul Sănătății (MS), printr-un comunicat remis presei.

„Am depus în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA), 7 proiecte de interes major pentru sistemul sanitar în acord cu Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. Am primit aprobare pentru primul proiect prin care urmărim să creșterem gradul de acoperire vaccinală în țară”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Astfel, cu banii primiți de la Uniunea Europeană pentru implementarea primului proiect finanțat va fi elaborată Strategia Națională de Vaccinare, inclusiv Planul de acțiuni aferent acesteia și va fi consolidat un sistem de monitorizare a acestora, se subliniază în comunicatul Ministerului Sănătății.

Ministrul Pintea promite că, totodată, va fi îmbunătățită capacitatea instituțiilor din sistemul de sănătate pentru completarea și accesul în timp real la informații privind stadiul vaccinării pentru populație, precum și a stocurilor disponibile.

 

Totodată, 20 de județe identificate ca fiind „prioritare” vor fi dotate cu camere frigorifice pentru păstrarea stocurilor de vaccin, cu mașini și servicii de curierat pentru transportul vaccinurilor de care au nevoie, se menționează în comunicatul MS.

Ministrul Pintea mai spune că tot prin aceste programe „va fi dezvoltat și Registrul Electronic Național de Vaccinari (RENV), prin crearea, în secțiunile de management al stocurilor de vaccin existente la nivelul direcțiilor de sănătate publică, a unui modul de calcul valoric al acestor stocuri”.

De asemenea, personalul din Ministerul Sănătății și din structurile cu responsabilități în dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor și programelor de vaccinare și imunizare va fi instruit.

Nu în ultimul rând, Ministerul Sănătății și-a propus ca în perioada următoare să intensifice campaniile de informare și conștientizare a importanței vaccinarii, astfel încât să crească gradul de imunizare.

Vaccinarea și termenul de „vaccin” au fost introduse de medicul englez Edward Jenner care, în 1796, a realizat prima imunziare împotriva variolei.

 

Potrivit Societății Române de Microbiologie (SRM), în România avem o utilizare extrem de redusă a vaccinurilor, atât la pacienții cu afecțiuni cronice, cât și la populația adultă, fapt nefavorabil din punct de vedere al sănătății publice, în general, și din punct de vedere al beneficiilor individuale ale fiecărei persoane.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o rată de vaccinare de 95% pentru a asigura protecția populației și pentru a evita apariția de epidemii de boli prevenibile prin vaccinare. „În România, din păcate, rata de vaccinare coboară până la 67% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Național de Vaccinare, iar acest fapt a determinat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri și de decese, cum este, spre exemplu, cazul rujeolei. Vaccinurile sunt produse sigure, sunt eficace și contribuie direct la salvarea de vieți prin prevenirea multor boli infecțioase care pot avea consecințe severe asupra sănătății copilului sau a adultului. Un aspect deosebit de important, însă, este ca accesul la vaccinuri și vaccinare să fie asigurat neîngrădit, astfel încât fiecare individ să poată beneficia de vaccinul necesar în etapa de viață în care se află”, subliniază prof. dr. Alexandru Rafila, președinte SRM, şef Disciplină Microbiologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, şef Laborator Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” Bucureşti, membru în boardul Comitetului Regional pentru Europa al OMS.

Acesta consideră că dacă va exista un nivel suficient de înțelegere și educație în societate, care să ducă la o acoperire vaccinală suficientă, nu va fi necesară obligativitatea imunizării, care a generat atâtea controverse în spațiul public.

 

În România, bebelușii și copiii până la 14 ani sunt imunizați conform Calendarului Național de Vaccinare, elaborat de Ministerul Sănătății. Vaccinul hepatitic B și Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) se administrează bebelușilor în maternitate, iar Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) -trei doze, Vaccinul pneumococic și prima doză a Vaccinului rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) sunt administrate de medicul de familie copiilor în primul an de viață. Vaccin ROR – a doua doză se administrează copiilor între 5 ani și 7 ani, Vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) / VPI se administrează copiilor la vârsta de 6 ani, Vaccinul poliomielitic (inactivat) VPI se administrează copiilor la vârsta de 8 ani, iar Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) pentru adulți se administrează la 14 ani. Pe lângă aceste vaccinuri „obligatorii”, Ministerul Sănătății recomandă vaccinurile Rotaviral, Varicelic, Hepatitic A, Gripal și HPV.

Potrivit specialiștilor, în urma administrării vaccinului apare un răspuns imun (de apărare), care ne protejează împotriva bolii produse de microorganismele patogene.

 

Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente și mai ieftine metode de prevenire a bolilor, iar potrivit estmărilor OMS, imunizarea salvează aproximativ 3 milioane de de vieți, anual. În plus, 1,5 milioane de decese ar putea fi prevenite dacă aderența la vaccinare s-ar îmbunătăți.

Atunci când acoperirea vaccinală este ridicată, numărul persoanelor care contractează boala se reduce considerabil. În lipsa vaccinarii sau atunci când acoperirea vaccinală scade sub 90%, reapariția bolilor prevenibile prin vaccinare și manifestările epidemice sunt probabile.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vaccinării a fost eradicarea variolei, ultimul caz de variolă naturală fiind înregistrat în Somalia, în 1977, ceea ce a dus la încetarea vaccinării variolice. Și pentru alte boli (poliomielita, rujeola), OMS are ca țintă eradicarea, iar dacă acest deziderat va fi atins, vaccinarea va înceta și în cazul acestor boli.

Specialiștii dau asigurări că vaccinurile sunt mai sigure și mai eficace decât marea majoritate a medicamentelor, producerea lor fiind extrem de minuțios controlată. Deși rare, contraindicațiile vaccinării trebuie respectate, conform indicațiilor medicale.