„Boala albastră” pândește în fântânile din Buzău

Methemoglobinemia acută infantilă („boala apei”) favorizată de apa de fântână care conține nitriți reprezintă o problemă de sănătate publică, a cărei rezolvare este prioritară, se arată într-un raport al DSP Buzău.

 

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Buzău readuce în atenția publică problema apei cu concentrații mari de nitrați, nitriși și amoniu, dar și de bacterii coliforme, din fântânile din județ. Consumul apei contaminate poate avea urmări grave pentru sănătate, în special în cazul bebelușilor sub 3 ani, atrage atenția DSP Buzău, într-un raport în care arată că peste 60% dintre probele de apă prelevate din fântânile din județ, în prima jumătate a acestui an, au fost necorespunzătoare pentru consumul uman.

Probele de apă recoltate de specialiştii DSP Buzău din tot județul și analizate chimic şi microbiologic în Laboratorul de Investigare şi Diagnostic în Sănătate Publică, acreditat RENAR, din cadrul instituției, în primul semestru al anului, a relevat că din 868 de probe analizate (microbiologic și chimic), 159 (18,32%) au fost necorespunzătoare. În cazul instalaţiilor centralizate, din 576 de probe, 51 (8,85%) au fost necorespunzătoare. din cele 102 probe prelevate din instalaţii proprii, necorespunzătoare au fost 43 (42,16%). În cazul apei din fântâni publice şi individuale, unde din 96 de probe analizate, 60 (62,5%) au fost neconforme, se arată în raportul DSP Buzău, în care se menționează că populaţia judeţului se aprovizionează cu apă pentru consum din instalaţii centrale, instalaţii proprii şi fântâni.

 

Probele analizate în cadrul Programului local de Sănătate V, în semestrul I 2023, au scos la iveală concentraţii mari de amoniu, nitraţi şi nitriţi în apa de fântânile din județ, dar şi un procent ridicat de bacterii coliforme. Specialiștii DSP atrag atenția că „analizele chimice și microbiologice realizate pentru 38 probe de apă recoltate din fântâni publice selecţionate au relevat că, la parametrii chimici au fost: 13 probe neconforme (34,21%) pentru amoniu; la bor – 3 probe neconforme (7,89%); conductivitate – 4 probe neconforme (10,52%); nitriţi – 1 probă neconformă (2,63%); nitraţi – 5 probe neconforme (13,15%). La toţi parametrii microbiologici s-au înregistrat neconformităţi, astfel: bacterii coliforme – 16 probe neconforme (42,10%); Escherichia coli – 7 probe neconforme (18,42%); enterococi -12 probe neconforme (31,57%) etc. Cel mai mare indice de nepotabilitate a apei s-a înregistrat pentru apele de fântână”, se subliniază în raport.

DSP Buzău atrage atenția că pentru sursele de apă individuale, aflate pe proprietatea cetăţeanului, responsabilitatea calităţii apei revine acestuia, în timp ce calitatea apei din fântânile publice şi sursele arteziene (izvoare) aflate pe domeniul public este în sarcina autorităţilor locale pe teritoriul căreia se regăsesc.

 

Concluziile DSP Buzău arată însă că dezinfecţia fântânilor se realizează ocazional, fără respectarea prevederilor legale, iar riscul îmbolnăvirilor, în special la copiii mici şi la persoanele vârstnice care consumă apă nepotabilă din fântâni, este încă ridicat.

„Riscul consumului apei din fântână cu concentraţie de nitraţi peste 50 mg/l la copiii din grupa de vârstă 0-3 ani este reprezentat de intoxicaţia acută cu nitriţi, iar la bolnavii cronici şi la persoanele în vârstă poate să apară intoxicaţia cronică. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu amoniu, nitriţi, nitraţi peste limitele maxime admise este apariţia de intoxicaţii acute grave la copiii din grupa de vârstă 0-3 ani şi afectarea stării de sănătate a populaţiei cu boli cronice, la care există riscul sa apară «boala apei», manifestată prin: greţuri, vărsături, dureri de cap, ameţeli, anemie”, atrag atenţia specialiștii DSP.

Problema este însă pe cât de veche și de cunoscută de autorități și de populație, pe atât de dificil de rezolvat, din cauza costurilor mari pe care le presupune amenajarea unui sistem propriu de alimentare cu apă în comunitățile locale, așa că oamenii se descurcă cum pot. Cei mai mulți își cumpără apă plată, pentru că apa din fântâni prezintă risc de îmbolnăvire. În urmă cu câteva luni, un bebeluș de 11 luni, din Ziduri, a fost diagnosticat cu methemoglobinemie acută infantilă.

 

Reprezentanții DSP atrag atenția că cel mai mare risc de îmbolnăvire îl au copiii sub 3 ani, la care intoxicația cu substanțe azotoase – nitrați/nitriți poate genera afecțiuni severe care necesit intervenție medicală de specialitate, imediat. Tocmai de aceea, specialiștii recomandă consumul apei din surse sigure și spun că aceasta este încă o problemă de sănătate publică la nivel național, rezolvarea sa fiind prioritară.

„În primul rând există risc de îmbolnăvire al copiilor și al gravidelor, dar și al populației vulnerabile. Noi am făcut nenumărate comunicări privind riscul existent din cauza acestor ape, atât către primării cât și către medicii de familie, care cunosc foarte bine aceste riscuri și pot consilia și îndruma pacienții cu privire la ce fel de apă pot consuma. Pacienții cu «boala apei» prezintă simptome precum grețuri, vărsături, dureri de cap, amețeli. Anul acesta am avut, în luna martie, un copil în vârstă de aproape 11  luni, diagnosticat cu methemoglobinemie acută infantilă, într-o comună unde nu există sistem centralizat de furnizare a apei. Copilul a fost internat în spital, iar după 3 zile și-a revenit. Pentru a fi eliminat riscul unei noi îmbolnăviri, Primăria din localitate a asigurat familiei respective apa potabilă necesară, iar lucrurile au intrat într-o oarecare normalitate”, a precizat directorul DSP Buzău, Cristina Ungureanu, care subliniază că, din fericire, acesta este singurul caz înregistrat din 2016 până acum, iar asta înseamnă că permanenta comunicare între DSP- medici de familie – autorități locale și populație au dat rezultate.

 

Printre comunele din județul Buzău care se confruntă cu lipsa apei potabile se numără și Racovițeni, unde în ultimii ani, probele de apă prelevate din aproape toate fântânile au indicat același rezultat: apa nu este bună pentru consum. Rezultatele analizelor au fost comunicate și locuitorilor care acum știu că nu pot bea apa din fântâni. Oamenii spun că își cumpără apa plată pentru consum, iar pe cea din fântâni o folosesc doar pentru irigații și animale, dar nu toți au această posibilitate.

Cu aceași problemă se confruntă și localnicii din comunele Zărnești, Brăiești, Amaru și din alte localități unde nu există un sistem autorizat de furnizare a apei. Soluția ar fi amenajarea unui sistem propriu de alimentare cu apă, dar primarii spun că este costisitor și atragerea de fonduri este un proces de durată.

De exemplu, la Racovițeni, primarul spune că procedurile au fost demarate acum 7 ani, dar încă nu s-au finalizat, iar din fonduri proprii este imposibil de realizat, costul sistemului de alimentare cu apă ridicându-se la jumătate din bugetul comunei într-un an, pentru alimentarea cu apă a celor trei sate.

 

La noi în ţară, methemoglobinemia a fost recunoscută ca problemă de sănătate publică în zonele rurale începând cu anul 1955, iar începând cu anul 1984 s-au raportat către INSP cazurile de boală înregistrate. La nivel național, cea mai mare frecvență a poluărilor cu nitraţi ale apei se întâlnește în Dolj, Mehedinți și Botoșani, unde peste 75% din fântâni au concentraţii mari de nitraţi în apă, în timp ce Maramureş, Sibiu, Timiş și Harghita sunt zone fără risc.

Între anii 1985 şi 1996 s-au raportat 2.913 cazuri de methemoglobinemie infantilă (grupa de vârstă 0-1 an), în 26 de județe și zona limitofă municipiului București, din care 102 au fost urmate de deces. În perioada 1997-2005 se înregistrau 3.314 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an, cu o rată medie anuală de 368 de cazuri.

Încpând cu anul 2006, ca urmare a creșterii gradului de informare și conștientizare a populației, dar și a consumului de apă îmbuteliată și din surse autorizate, supravegheate epidemiologic, numărul de cazuri și mai ales de decese a scăzut constant, astfel că în 2011 s-au raportat la nivel naţional doar 84 de cazuri de boală, din care 60% în regiunea nord est, iar în ultimii ani au existat doar cazuri sporadice de îmbolnăviri.

 

Medicii atrag atenția că methemoglobinemia (MeHb) acută infantilă, cunoscută și ca cianoză infantilă, intoxicaţie cu apă de fântână sau boala albastră, este o boală generată de apa contaminată cu nitrați și apare în special în mediul rural, la bebelușii hrăniţi cu lapte praf preparat cu apă de fântână. Această boală poate prezenta forme ușoare – manifestate prin cianoză mai ales la nivelul feţei (în jurul buzelor, nasului) și a extremităţilor (unghii, vârful degetelor, mucoase); forme medii – manifestate prin dispnee, tahicardie, sufluri cardiace şi cefalee și forme grave – manifestate prin convulsii, aritmii, comă şi chiar deces (moartea albastră prin asfixie).

Tocmai de aceea „este necesară creşterea nivelului de informare şi educare a populaţiei privind importanţa folosirii unei «ape sigure». În ultimii ani s-a înregistrat o scădere a incidenţei intoxicaţiilor cu nitriţi la grupa de vârstă 0-3 ani, ca urmare a măsurilor intensive de comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a celor din DSP, pentru educarea populaţiei din zonele cu risc. În apa de fântână, concentraţiile crescute de nitraţi pot proveni din mai multe surse – compoziţia naturală a solului, folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase, nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea prevăzută în lege, primăria este obligată să asigure apa potabilă gratuit pentru sugari şi copii mici până la 3 ani”, transmite DSP Buzău.