Buzoienii, invitați să petreacă și anul acesta în armonie și unitate și să se prindă în Hora Unirii de la Muzeul Județean

Evenimentele dedicate aniversării a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române vor avea loc la Muzeul Judeţean Buzău, în data de 24 ianuarie, începând cu ora 10.45.

 

Cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire, Consiliul Județean Buzău, împreună cu Muzeul Județean, Teatrul „George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă, în parteneriat cu Divizia 2 Infanterie Getica și Inspectoratul Județean de Jandarmi, invită buzoienii să participe la cea de-a V-a ediție a evenimentului  „Hai să dăm mână cu mână la Muzeul Județean” dedicat Zilei Unirii Principatelor Române – Moldova și Țara Românească.

„Invit buzoienii să participe la acest eveniment cultural-educativ, să sărbătorim așa cum se cuvine una dintre cele mai importante zile ale istoriei naționale, Unirea Principatelor Române. Scopul acestui eveniment este acela de a ne aduce aminte de lecția micii uniri, de a ne arăta respectul datorat înaintașilor noștri și de a forma o atitudine pozitivă față de trecutul național“, a declarat Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.

Evenimentele vor avea loc la Muzeul Judeţean Buzău, în data de 24 ianuarie, începând cu ora 10.45.

 

Alături de momentul principal al evenimentului, cea mai mare Horă a Unirii jucată la Buzău, organizatorii au pregătit și în acest an momente speciale, reprezentate de muzică militară, primirea suitei călare a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar și un spectacol folcloric susținut de către membrii Ansamblului Folcloric „Plaiurile Mioriței”.

Programul evenimentului:

*10.45 – 11.00 / Deschiderea oficială a evenimentului;

*11.00 – 11.30 / Momente re-enactment: sosirea delegației unioniste compusă din Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și suita sa, dar și Domnitorul Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire a țărilor Române, precum și a Regelui Ferdinand I, cel care a desăvărșit Unirea României;

*11.30 – 12.00 / Hora Unirii în jurul clădirii muzeului;

*12.00 – 12.30 / Spectacol de muzică și dansuri populare susținut de către Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău.

Participanții la eveniment sunt invitați să viziteze și expozițiile Muzeului Județean Buzău.

 

În fiecare an ne amintim cu emoție că la 24 Ianuarie 1859 s-au pus bazele Statului Unitar Roman modern, prin unirea Țării Românești cu Moldova. Visul românilor de a avea o singură țară dăinuia încă din vremea lui Burebista și a lui Decebal, dar fusese înfăptuit doar pentru scurt timp, la 1600, de Mihai Viteazul.

A revenit în actualitate în perioada pașoptistă, iar după alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei, la 5/17 ianuarie 1859, singura posibilitate de înfaptuire a UNIRII era ca acesta să fie ales și în Țara Românească.

După votul  Adunării Elective, din 24 ianuarie, toate cele 64 de buletine purtau numele lui Alexandru loan Cuza. Acesta este astfel proclamat Domn al Principatelor Unite.

Noul stat creat în 1859 capătă numele România, iar în 1861 primește și recunoașterea Marilor Puteri.

 

După înfăptuirea „Micii Uniri“, Cuza a luat țara „la pas”. A poposit și în vechiul târg al Buzăului unde, la 6/19 februarie, 1859 „…buzoienii i-au făcut domnului o primire triumfală. La Poșta Câlnău, Cuza a fost întampinat de o deputăție din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreți. În apropierea Buzăului i s-a prezentat comanda dorobanților, cu cocardul tricolor ce a facut mare impresie Măriei Sale Prințul. După aceea, la Bariera orașului a fost primit de orășeni în mare număr și de toată treapta (…). În aclamațiile mulțimii, Cuza a intrat în Catedrala Episcopală. Seara, atmosfera în oraș a fost feerică, totul culminând cu reținerea în oraș peste noapte a domnitorului, programul acestuia schimbându-se complet”, consemneaza scriitorul buzoian Gheorghe Petcu în „Legendele și Istoria Județului Buzau”.

 

Popasul domnitorului la Buzău a determinat schimbarea numelui principalei strazi comerciale a urbei, din Strada Târgului în Strada Cuza Vodă. În memoria țăranilor de la Glodeanu-Sărat, a ramas consemnat astfel: „A! Că ce om voinic era Alexandru Cuzea! Era da treabă om. Odată vinise la poștă și ne zicea să arăm cânipă, in, să lucreze nevestile noastre, să nu cumpărăm bumbac, că suntem plugari. Și pânza dă cânipă și dă in e mai ieftină și mai bună ca aia de bumbac!”

Deși scurtă (1859-1866), domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne, prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și al primului Guvern Unitar, ca și prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, Reforma electorală, Secularizarea averilor mănăstirești, Reforma agrară, Reforma învățământului.