Buzoienii și-au dat „mână cu mână” la Centrul Muzeal „I.C. Brătianu”

De la manifestările care au marcat Ziua Unirii Principatelor, la Buzău, au lipsit politicienii locali, prezenți la București sau la Iași, astfel că singurul care s-a adresat buzoienilor a fost președintele CJ, Petre Emanoil Neagu.

 

Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită la Buzău, în premieră, în curtea interioară a Centrului Muzeal „I.C. Brătianu”, inaugurat recent, după consolidarea, reabilitarea și modernizarea clădirii fostului spital cu același nume, realizate de Consiliul Județean Buzău, cu fonduri europene.

În ciuda gerului, buzoienii au participat în număr mare la celebrarea celor 164 de ani de la realizarea Unirii Principatelor Române, așteptând evenimentul cu emoție, cu bucurie și cu steaguri în mâini, după doi ani în care restricțiile impuse de pandemie au împiedicat sărbătorirea Micii Uniri așa cum se cuvine.

Alături de participanții de toate vârstele, în prima parte a zilei s-au prins în Hora Unirii de la Buzău, organizatorii și artiștii care au reconstituit momentele istorice cheie care au dus la înfăptuirea Micii Uniri.

 

Momentele artistice, susținute pe scena amplasată în curtea interioară a Centrului Muzeal „I.C. Brătianu”, au fost organizate de Consiliul Județean Buzău, împreună cu Muzeul Județean, Teatrul George Ciprian și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău.

Programul oficial a debutat la ora 10.30, cu un scurt discurs al președintelui Petre Emanoil Neagu, care s-a adresat buzoienilor amintindu-le că „uniți, românii au reușit să treacă cu bine peste cele mai dificile momente ale istoriei acestui neam”, că „suntem datori să ne cinstim înaintașii și să nu uităm că s-au scarificat pentru țară și pentru ca noi să trăim vremuri mai bune”, dar și că în urmă cu 164 de ani, buzoienii au luat parte cu „entuziasm” la evenimentele considerate a reprezenta „primul pas” către înfăptuirea României Mari.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit în această urbe la scurt timp după ce a fost ales Domn al Principatelor Unite și a fost întâmpinat cu „o primire triumfală”, după cum relatează cronicile vremii.

O reconstituire a momentelor cheie care au condus la unirea Moldovei cu Țara Românească, i-a avut ca protagoniști pe actorii Tetrului „George Cprian”, care au interpretat, în cadrul proiectului „Mari români”, momentul întâmpinării lui Cuza la Buzău, de către delegația unionistă, și o scenetă care l-a avut ca protagonist pe domnitorul Mihai Viteazul, de numele căruia se leagă realizarea primei uniri a tuturor Țărilor Române, în anul 1600.

Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit pe străzi, în grădini şi în pieţele publice, bucuroşi la aflarea veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Ţării Româneşti, după ce fusese ales Domn al Moldovei, act care genera unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie, de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii. Cmitetul unionist, constituit la nivelul Districtului Buzău, la 16 martie 1857, era compus din Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu şi Costache Moglan, care au militat pentru Unire.

 

Pe 6 februarie 1859, în drumul său de la Iași la București, Alexandru Ioan Cuza a poposit în Târgul Buzăului, unde a avut parte de o primire „triumfală”. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de administratorul districtului, împreună cu „o deputăţie din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreţi”.

Au ţinut discursuri Dimitrie Racoviţă şi Irina Marghiloman, mama lui Alexandru Marghiloman, viitorul prim-ministru al României.

„Sub impresia strălucitelor evenimente prin care țara noastră se ridică astăzi la trapta ce i se cuvine, salutând în Voi neatârnarea glorioaselor zile antice, când mamele române strigau fiilor lor să moară sau să fie învingători, ne socotim ferice de a vă prezenta expresia viilor sentimente de bucurie și de orgoliu național cu care mamele și femeile din acest district vin a vă aduce prin noi omagiile lor respectuase și sincere. Trăiască Măria sa Alexandru I-ul, Domn stăpânitor al României Unite!”, a fost mesajul transmis lui Cuza, de Irina Marghiloman, în numele femeilor buzoiene.

 

În apropierea oraşului Buzău, relatează ziarul „Steaua Dunării”, din 17 februarie 1859, domnului Cuza „i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prinţul”, după care „Măria Sa fu primit de orăşeni în mare număr şi de toată treapta”. „Printr-un discurs al municipalităţii, i s-au prezentat pâinea şi sarea, simboale ale îndestulării”, după care Alexandru Ioan Cuza a ajuns apoi la Episcopie, unde a rămas peste noapte.

În seara aceleiaşi zile, atmosfera în oraş a fost feerică: „Torţe aprinse, globuri luminoase, feluri de transparenţe artificiale şi osebite tablouri reprezentând Unirea Principatelor Unite, a armelor lor, a iniţialelor M.S. prinţul, diferite alte embleme şi inscripţii”, scria corespondentul ziarului „Românul”, în numărul din 17 februarie 1859. (Ghe. Petcu –  Judeţul Buzău, legende şi istorie).

Actorii care au dat viață personajelor – simboluri ale unirii, în curtea Centrului Muzeal, au fost, la rândul lor, aplaudați de mulțimea entuziastă, din zilele noastre.

 

După interpretarea momentelor artistice, invitații, organizatorii și publicul s-au prins, simbolic, în tradiționala Hora Unirii, dându-și „mână cu mână”, într-un moment ce constituie un arc de suflet, peste timp, nelipsit în cadrul manifestărilor care au loc, anual, pe 24 ianuarie.

Aproximativ o mie de buzoieni au fparticipat la eveniment, iar momentele artistice susținute ulterior de artiștii Centrului Județean de Cultură și Artă, de Muzica reprezentativă a Diviziei 2 Infanterie „Getica” și de invitați de peste Prut au fost îndelung aplaudate.

Artiștii basarabeni ai Ansamblului Plăieșii, împreună cu Zinaida Julea, au susținut un concert în aer liber, la Centrul Muzeal „I.C. Brătianu”, iar altul, după-amiază, la Sala Mare a Consiliului Județean.

 

Sursă foto: CJ Buzau / Teatrul G. Ciprian/ Facebook