Cele mai sanatoase parti ale fructelor si legumelor sunt cele care ajung de obicei la cosul de gunoi
Studii recente au aratat ca in cele mai multe cazuri, cojile fructelor, frunzele legumelor si coditele de la verdeturi contin cea ma maire cantitate de vitamine si minerale.
Deja sunt bine cunoscute si apreciate efectele benefice ale unei diete bazate pe fructe si legume, alimente despre care specialistii spun ca nu trebuie sa lipseasca de la nicio masa, datorita aportului lor ridicat de vitamine si minerale. Putini sunt insa aceia care stiu ca de cele mai multe ori, arunca la gunoi partile cele mai sanatoase din alimentele respective, obisnuiti fiind sa manance fructele decojite, legumele fara frunze si verdeturile fara cozi. Ce-i drept, o sfecla cu tot cu frunze in farfurie, o felie de portocala consumata cu tot cu coaja sau un cartof necuratat nu au darul de a starni apetitul multora, insa cercetarile recente au relevat faptul ca tocmai acele parti care se inlatura la prepararea mesei, sunt cele mai bogate in vitamine si antioxidanti, fiind cele mai recomandate pentru consum. Mai mult, cei care le-au incercat spun ca respectivele parti au un gust bun, consumul lor fiind doar o chestiune de obisnuinta. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din cele mai cunoscute legume si fructe pe care specialistii recomanda sa le consumam in integralitate, pentru a nu pierde aportul important de vitamine si antioxidanti pe care acestea le contin.
Multi dintre noi prefera sa manance merele curatate de coaja, pe care o considera inecacioasa si uneori chiar „necomestibila”. De fapt, coaja marului este mai bogata in fibre decat pulpa, continand totodata si un antioxidant numit quercetina, care are beneficii asupra plamanilor si creierului. Acest antioxidant se gaseste doar in coaja marului, asa ca cei care consuma fructul curatat nu beneficiaza de aportul acestuia asupra sanatatii organismului. La fel, si coaja portocalei este la fel de sanatoasa, desi de cele mai multe ori ajunge la cosul de gunoi, nefiind la fel de aromata si dulce ca fructul propriu-zis. Ca si alte citrice, coaja de portocala contine niste compusi numiti flavonoizi polimetoxilati, care au efecte foarte benefice asupra colesterolului, specialistii sustinand ca acestea pot fi mai puternice chiar si decat efectele medicamentelor prescrise de medici. Aceiasi compusi mai au si actiune protectoare asupra inimii, tinand inflamatia si bolile cardiace la distanta. De aceea, se recomanda consumul cojilor de portocala si al citricelor, care pot fi rase peste prajituri, salate sau adaugate in dulceturi.
Desi de la sfecla se consuma in mod special radacina, initial aceasta planta a fost cultivata pentru frunzele sale. Gustul frunzelor nu este delor rau, fiind jumatate de sfecla, jumatate de nap, iar consumul lor aduce organismului un important aport de fibre, de calciu, fier şi altele, plus vitamina A şi K, care sunt mult mai abundente decat in radacina. La fel, si in cazul napului, ale carui frunze ajung, de asemenea, la gunoi, sau pe post de furaje, desi sunt pline de vitamina A şi K, fiind si c sursa excelenta de fibre, fier, potasiu şi multe altele. Pepenele rosu contine un aminoacid numit L-citrulina care, se crede ca imbunatateste performantele atletice si usureaza durerea musculara. Insa citrulina, care ajuta si la indepartarea nitrogenului din sange, a fost descoperita si in coaja pepenelui. Coaja cartofului este o buna sursa de fibre si consine si vitamina B, C, precum si fier, calciu si potasiu.
