Cheltuielile cu Sănătatea au atins miniumul istoric în România

Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că avem cel mai mic procent din PIB între țările UE, nu avem suficienți medici și asistenți medicali, avem cea mai mare mortalitate prin boli tratabile și cea mai mică speranță de viață.

Comisia Europeană a dat publicității cel mai recent aport privind starea de sănătate în Uniunea Europeană, document care pune din nou România într-o lumină nefavorabilă, țara noastră fiind plasată pe ultimele locuri în clasament la cele mai multe dintre capitole.

Astfel, raportul experților europeni notează că România a atins un minim istoric în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea, fiind țara din UE care a alocat cei mai puțini bani acestui sector, iar sumele aflându-se cu mult sub media europeană, atât în ceea ce privește procentul din PIB alocat cât și cel pe cap de locuitor (5,2 % din PIB în 2017, față de media UE de 9,8 %). Fondurile fiind limitate sunt orientate în special către spitale și asistența medicală acordată pacienților, iar asistența medicală primară și cea comunitară continuă să rămână subfinanțate și insuficient dezvoltate.

Raportul mai relevă că 79% dintre cheltuielile în domeniul sănătății provin din fonduri publice, iar aproximativ 20% dintre cheltuieli sunt suportate din buzunarul pacienților, fapt ce afectează serios categoriile vulnerabile de populație. Cei mai mulți bani din buzunar sunt cheltuiți pe medicamente, se subliniază în documentul Comisiei Europene.

De asemenea, distribuţia inegală a serviciilor medicale şi a specialiștilor din domeniul sănătăţii constituie obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale. „Lacunele actuale în ceea ce priveşte acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate – cu impact disproporţionat asupra populaţiei rome, persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestaţii sociale sau cele din economia informală care nu îşi declară veniturile”, se mai arată în raport.

România nu stă foarte bine nici la numărul de specialiști din domeniul sanitar. Chiar dacă suntem „pepinieră” pentru multe țări dezvoltate, deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății rămâne critic în țara noastră, numărul de medici și de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa, atrage atenția Comisia

„Nu există o evaluare sistematică a performanțelor și, în general, nu există transparență. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniștri ai sănătății în zece ani, precum și schimbări frecvente de management la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, se menționează în raport.

În același document se specifică și faptul că anul trecut au fost majorate substanțial salariile din domeniul medical, iar această măsură ar putea contribui la diminuarea fenomenului denumit „exodul medicilor”.

În condițiile date, lucrurile nu stau bine nici când vine vorba de starea de sănătate a populației, România fiind țara europeană cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin boli tratabile. Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE și, deși a crescut față de anul 2000, la care se face raportarea, rămâne cu aproape șase ani sub media UE. „Mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală. Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie”, menționează documentul.

Victor Costache

Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiți și constituie o amenințare gravă la adresa sănătății populației. Alimentația nesănătoasă și lipsa activități fizice sunt factori negativi, cu o incidență ridicată în rândul populației și care trebuie să constutie o preocupare majoră pentru autoritățile și profesioniștii din domeniul medical. Cu toate acestea, îmbucurător este faptul că avem cea mai scăzută rată a obezității în rândul adulților, însă alarmant este faptul că se înregistrează creșteri semnificative ale incidenței acestei afecțiuni în rândul copiilor.

Îngrijorător este faptul că peste 30% dintre bărbaţi și 8% dintre femei fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este la un nivel ridicat, deși în acest domeniu România a acționat prin programe considerate exemplu de bune prectici, interzicând fumatu în locurile publice și în spații închise. Şi consumul de alcool este ridicat în țara noastră, 50% dintre bărbaţi consumând excesiv alcool, în mod regulat. Experții Comisiei Europene notează că privința reducerii consumului de alcool nu există iniţiative recente ale autorităților.

Referindu-se la acest raport, ministrul Victor Costache a declarat că datele prezentate nu reprezintă o surpriză, dar spune că are un plan pe termen scurt și mediu, cu măsuri prin care se poate îndrepta situația. „Cunosc raportul Comisiei Uniunii Europene şi nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului între sistemele de sănătate. Echipa actuală a Ministerului Sănătăţii are deja un plan pe termen scurt şi mediu cu măsuri concrete, care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar şi pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuţii şi cu reprezentanţii Uniunii Europene”, a declarat ministrul.