Clădiri emblematice din București, iluminate în galben și roșu de Ziua Mondială a Poliomielitei

Ateneul Român, Opera Națională București și UMF Carol Davila au fost alese de Clubul Rotary Cișmigiu pentru a marca Ziua Mondială a Poliomielitei 2022, fațadele acestora fiind iluminate în culorile simbol al luptei pentru eradicarea acestei boli.

 

În fiecare an, în ziua de 24 octombrie este celebrată Ziua Mondială a Poliomielitei, pentru a aminti omenirii că trebuie să lupte pentru prevenirea acestei boli infecto-contagioase cauzată de poliovirus, care acționează la nivelul sistemului nervos și care în cazuri grave induce paralizia. Această zi evidențiază eforturile globale de luptă împotriva acestei afecțiuni și onorează contribuțiile celor care lucrează neobosit pentru eradicarea poliomielitei.

Întrucât nu există tratament, vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire și eradicare a acestei boli. „Suntem atât de aproape în a învinge complet poliomielita!” – este încurajarea pe care susținătorii din întreaga lume o adresată statelor, guvernelor și tuturor oamenilor, îndeamnând la responsabilitate, pentru a pune capăt acestei boli pentru totdeauna. Experţii în sănătate publică punctează succesele programului de eradicare a bolii în plan internaţional şi eforturile necesare pentru viitor, subliniind că putem contribui cu toții la eradicarea acestei boli, respectând normele minime de igienă și informându-ne împreună cu ceilalți membri ai familiei despre campaniile naționale de vaccinare și mergând periodic la controlul medical.

Clubul Rotary București Cișmigiu marchează Ziua Mondială a Poliomielitei 2022 prin iluminarea fațadelor Ateneului Român, Operei Naționale București și UMF Carol Davila în culorile roșu și galben, simbol al luptei pentru eradicare a poliomielitei.

 

Poliomielita, cunoscută și sub numele de „paralizie infantilă”, este o boală virală extrem de contagioasă, este cauzată de trei tipuri de poliovirusuri și afectează în principal copiii sub 5 ani. Poliovirusul este cunoscut mai ales prin faptul ca distruge sistemul nervos, cauzînd paralizie. Majoritatea persoanelor infectate cu acest virus nu au simptome, iar în cazul altora, simptomele sunt foarte slabe. Boala apare datorită infecţiei cu virusul poliomielitic. În ciuda efortului global pentru eradicarea acestei boli, poliomielita încă este de actualitate și afectează comunitățile din țări precum Afganistan, Pakistan, Nigeria, afectate de virusul polio sălbatic, și alte 13 țări în care s-a răspândit virusul circulant derivat din vaccin (cVDPV) din: Africa, Asia și Oceania.

OMS și UNICEF au sprijinit campaniile din Siria, Irak, Yemen, Somalia, Sudan, Egipt, Libia, Djibouti, Iordania și Liban. „Eforturile continue ale guvernelor, partenerilor și comunităților de protejare a copiilor în Orientul Mijlociu împotriva poliomielitei au fost cu adevărat remarcabile”, a declarat Chris Maher, director în cadrul OMS. „Nu ne putem permite să fim însă mulţumiți. Trebuie să ne asigurăm sisteme suficient de puternice pentru a menține poliomielita în afara regiunii, până când eradicarea va fi reuşită în toate părțile lumii“, a subliniat acesta.

 

Rotary International, UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății, Fundația Bill & Melinda Gates și US Centers for Disease Control and Prevention, alături de guvernele lumii, și-au unit eforturile în lupta împotriva poliomielitei. În anul 1985, Rotary International, organizație mondială de caritate cu peste 1,4 milioane de membri selectați pe criteriile calității morale, înaltelor standarde etice în viața socială, profesională și de familie, organizați în peste 46.000 de cluburi din aproximativ 200 de țări, a lansat programul POLIO PLUS, iar în 1988, împreună cu partenerii a contribuit la stabilirea Inițiativei Globale de Eradicare a Poliomielitei.

Motto-ul „Service Above Self” exemplifică spiritul umanitar al rotarienilor din întreaga lume, ale căror eforturi, concretizate în aproximativ 47 milioane de ore de voluntariat, sunt îndreptate spre pacea și prevenirea conflictelor, apa și sănătatea, prevenirea bolilor și tratarea lor, educația și alfabetizarea, sănătatea maternă și a nou-născuților, dezvoltarea economică și comunitară. În 35 de ani, Rotary a contribuit cu peste 2,4 miliarde USD, vaccinând aproape 3 miliarde copii din 122 de țări, astfel încât, în prezent, 80% din populația lumii trăiește în regiuni certificate polio free (fără poliomielită).

 

S–a înregistrat o reducere cu 99.9% a cazurilor de poliomielită, de la350.000 de cazuri în 1988, în 125 de țări endemice, la 6 cazuri în 2021, în doar două țări, Afghanistan și Pakistan. În 2022 au fost raportate cazuri noi în 15 țări (printre care Anglia, SUA și Israel), 93% dintre acestea fiind atribuite tulpinii de tip 2, ceea ce denotă faptul că există încă un potențial risc de răspândire a bolii la nivel global.

Simptomele poliomielitei sunt similare cu gripa și includ: febră, durere de cap, vărsături, rigiditate în spate sau gât, igiditate în brațe sau picioare, slăbiciune musculară. Cea mai gravă formă a bolii este paralizia poliomielitică. Durerile musculare sunt foarte intense, paralizia instalându-se în decursul primei săptămâni. Paralizia poate afecta unul sau ambele membre inferioare sau superioare, cât și musculatura toracelui.

Vindecarea este de multe ori incompletă, în funcție de caz. Aproximativ 1% dintre copii sunt afectați de paralizie. Dintre aceștia, peste 1% sunt afectați pe viață post-poliomielită. Dacă sunt afectați mușchii respiratori, în absența respirației artificiale, poate surveni decesul. Nu există tratament, dar într-o oarecare măsură se pot ameliora simptomele. Uneori, pacientul poate avea nevoie de respirație artificială.

 

În Romania au evoluat episoade epidemice de poliomielită, în anii 1927, 1955, 1980–1982 (221 de cazuri, determinate de virusuri polio sălbatice tip 2 şi 3) şi în perioada 11 noiembrie 1990 – 25 aprilie 1992 (13 cazuri, determinate de virusul polio sălbatic tip 1, care a implicat în special copii romi nevaccinaţi, mulţi dintre ei infectaţi cu HIV). Ultimul caz de poliomielită din România (aprilie 1992) a fost tot un copil de etnie romă, din judeţul Giurgiu, care nu fusese niciodată vaccinat.

În anul 2002, Organizația Mondială a Sănătății a declarat România și Europa „fără poliomielită”. Cu toate acestea, Europa rămâne expusă și vulnerabilă la această patologie, din cauza existenței unor grupuri de populație nevaccinate sau subvaccinate.

Raportul din 2021 al Comisiei Regionale Europene de Certificare pentru Eradicarea Poliomielitei arată că 11 state europene sunt expuse riscului intermediar de apariție a focarelor de poliomielită. Polonia, România și Ucraina sunt încadrate la risc ridicat de poliomielită, din cauza performanțele suboptimale ale programului de vaccinare și imunității în continuă scădere a populației.

 

Persoanele care sosesc din Ucraina, în special copiii, pot manifesta o vulnerabilitate mai mare la o serie de afecțiuni care pot fi prevenite prin vaccinare, iar poliomielita și rujeola sunt considerate boli prioritare din perspectiva monitorizării și a supravegherii. Eficiența vaccinală generală împotriva poliomielitei în Ucraina a fost de 80% în 2021, acesta fiind cel mai mare nivel de acoperire din ultimii ani. La 1 februarie 2022, campania națională de vaccinare a fost întreruptă de agresiunea Rusiei.

Tocmai de aceea este extrem de important să conștientizăm importanța vaccinării, întrucât dacă lupta împotriva poliomielitei încetează astăzi, în 10 ani, virusul polio poate paraliza în medie 200.000 de copii anual.

The Polio Endgame Strategy 2022-2026 acționează pe principiul totul sau nimic, deoarece, până când nu va fi eradicată pentru totdeauna, fiecare copil rămâne expus riscului de a se contamina.

 

Medicul virusolog american Jonas Edward Salk (12 oct. 1914 – 23 iunie 1955) a reușit să dezvolte, la Universitatea Pittsburgh, primul vaccin activ contra virusului poliomielitei. În timp ce majoritatea oamenilor de știință credeau că vaccinurile eficiente puteau fi dezvoltate doar folosindu-se virusuri vii, Salk a elaborat un vaccin cu „viruși-uciși” prin cultivarea virusului, pe care i-a dezactivat adăugând formaldehidă pentru a nu se mai reproduce. Prin injectarea tulpinei benigne în sânge, vaccinul păcălea sistemul imunitar să producă anticorpi fără a mai introduce o formă slăbită a virusului în pacienții sănătoși. După ce a vaccinat cu succes mii de maimuțe, Salk a făcut pasul riscant de a testa vaccinul pe oameni, în anul 1952.

După ce a vaccinat copii din două instituții din zona Pittsburgh, Salk s-a vaccinat pe sine, soția și pe cei trei fii ai săi în bucătăria proprie, după ce a fiert acele și seringile pe partea de sus a plitei. Salk a anunțat succesul testelor pe oameni la radio, la 26 martie 1953. La 26 aprilie 1954, lui Randy Kerr în vârstă de șase ani i-a fost administrat vaccinul lui Salk la Școala Elementară Franklin Sherman din McLean, Virginia. Până la sfârșitul lunii iunie, un număr neașteaptat, de 1, 8 milioane de oameni, inclusiv sute de mii de elevi, l-au însoțit în a deveni „pionierii poliomielitei”.

 

Recomadările OMS:

Daca ești părinte: Este recomandat ca vaccinarea copilului să fie făcută conform calendarului național de vaccinare. Nu rata programarea pentru vaccinare! Discută cu medicul de familie cum se poate recupera o doză neefectuată.

Dacă ești turist: Este necesar să fii programat din timp la cabinetele de vaccinări internaționale, pentru a primi informații specializate legate de patologiile care pot apărea înainte, în timpul sau după călătorie, de măsurile de prevenire a infecțiilor ce trebuie urmate (inclusiv vaccinarea). Vaccinați-vă antipoliomielitic dacă veți călători în țările în care circulă virusurile polio (sălbatic și cVDPV).

Dacă ești medic: Este nevoie să ai actualizate cunoștințele legate de simptomatologia poliomielitei. Informează-te constant despre modul de prevenire și vaccinarea antipoliomielitică. VACCINEAZĂ-TE dacă ești printre aceia care tratează persoane care pot avea poliomielită!