Clarificări despre posibilele reacții alergice generate de vaccinul anti-Covid

Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică precizează că orice medicament vine cu riscul unor reacții adverse, iar în cazul vaccinului produs de Pfizer și BioNTech, acest risc este de doar 0,63%.

Un aspect pe care au bătut foarte mult monedă contestatarii vaccinării a fost legat de apariția a două cazuri de reacții adverse de tip anafilactic în rândul personalului medical din Marea Britanie, după administrarea vaccinului anti-Covid. Pentru a combate valul de informații false și aiuristice lansate în spațiul public, cu precădere în mediul on-line Platforma națională de informare cu privire la Vaccinarea anti-Covid a transmis un comunicat în care vine cu lămuriri date se de specialiști, în privința posibilelor reacții alergice generate de vaccin.

În comunicat sunt citați experții autorități de reglementare în domeniul medicamentelor din Statele Unite, Food and Drug Administration, care spun că vaccinul poate fi administrat în siguranţă chiar şi pacienţilor cu istoric de alergii, dar ar trebui evitat în cazul celor care au avut în antecedente reacţii alergice severe la substanţe ce intră în compoziţia vaccinului. De altfel, nu este nimic nou, pentru că aceleași recomandări sunt valabile în cazul oricărui vaccin și medicament. În același timp experții Agenţiei de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie au fost mai precauți și au recomandat ca persoanele cu antecedente alergice, fie ele alimentare sau medicamentoase, să evite vaccinarea.

Ceea ce trebuie reținut este faptul că aceste reacții alergice „survin în contextul unui teren personal preexistent şi sunt reacţii adverse care, deşi sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare şi nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează”.

De altfel, cele două cazuri din Marea Britanie sunt singurele mai severe consemnate până acum, deși numărul persoanelor imunizate de la debutul campaniei de imunizare,  atât în Peninsulă cât și în Statele Unite și Canada, se estimează că este de aproximativ un milion. A mai fost semnalat un caz în Statele Unite, al unui angajat din sectorul medical, care a prezentat ușoare reacții alergice după imunizare, însă acestea au dispărut la scurt timp după administrarea unui alt medicament anti-alergic.

Și experții români din cadrul Societății Române de Alergologie şi Imunologie Clinică spun că vaccinul nu prezintă riscuri majore, încadrându-se în tiparul tuturor produselor farmaceutice. Orice medicament poate avea efecte adverse, dar în marea majoritate a cazurilor acestea  nu sunt grave, mai ales dacă sunt puse în raport cu beneficiile aduse de respectivele medicamente. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice. În cazul vaccinului anti-Covid produs de Pfizer și BioNTech, studiile de fază 3, care au inclus 44.000 de participanţi, au arătat că riscul de a dezvolta reacţii alergice este de 0,63% în lotul persoanelor vaccinate, versus 0,50% în lotul celor care au primit placebo. Așadar, riscul unor astfel de reacții este infim și ține de istoricul alergic al pacientului.

„Orice produs autorizat este monitorizat permanent pentru a identifica orice efect advers observat şi pentru a reacţiona rapid în cazul apariţiei unor astfel de efecte neaşteptate. Vaccinurile împotriva Covid-19 se află sub supravegherea unui număr foarte mare de autorităţi de reglementare, iar întregul proces este creat pentru a nu exista nicio posibilitate ca eventualele pericole să nu fie descoperite la timp” se mai arată în comunicat.

Tocmai pentru a elimina orice risc generat de o posibilă reacție adversă, pacienții care vor fi vaccinați în cursul campaniei programate să înceapă pe 27 decembrie vor fi supravegheați timp de 15 minute în centrele de imunizare, după administrarea vaccinului.

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-covid vor fi distribuite spitalelor Covid de fază I, mai precis Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Brașov, Institutului Matei Balș și spitalului Victor Babeș din București, Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş din Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Iași și Spitalului de Pneumoftiziologie dr. Nicolae Rustea  din Baia Mare.