CMR solicită majorarea finanțării pentru asistența medicală primară

23 ianuarie 2019 | 1 comentariu |

Reprezentanții organizației reprezentative a medicilor din România susțin că aceste sector este subfinanțat, fapt ce se răsfrânge în mod negativ asupra stării de sănătate a populației.

 

În contextul în care CNAS negociază, în această perioadă, noile norme de aplicare a Contractului-cadru de acordare a serviciilor medicale pe 2019, Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită majorarea bugetului alocat medicinii primare, în caz contrar, medici de familie riscând să nu-i mai poată desfășura activitatea. În cadrul unei conferințe de presă cu tema „Venituri în medicina de familie – motivare versus responsabilitate”, reprezentanții organizației profesionale au tras un nou semnal de alarmă asupra situației „aproape disperate” în care se află medicina primară. Dr. Constantin Cârstea, unul dintre vicepreședinții Colegiului Medicilor din România, a precizat în cadrul conferinței că decidenții de ieri, de alaltăieri și de azi s-au întrecut și se întrec în aprecieri privind asistența medicală primară, promisiuni de finanțare pentru dezvoltarea de servicii medicale de calitate în scopul creșterii accesului pacienților la servicii medicale fără discriminare și de o calitate cât mai bună. Declarații de felul «pacientul este în centrul sistemului medical, iar medicina de familie este temelia pe care trebuie să se sprijine sistemul de servicii medicale» au rămas până în prezent doar declarații poate de campanie electorală”. Acesta a subliniat că se constată „cu amărăciune” că „sectorul asistenței medicale primare este lăsat în continuare să se descurce cum poate, cu bani puțini, care nu mai asigură o funcționare satisfăcătoare a acestui sector de activitate”, iar venitul cabinetului medicului de familie a devenit derizoriu, echivalent cu venitul unui asistent medical din spital.

 

Dr. Călin Bumbuluț, la rândul său unul din vicepreședinții CMR și medic de familie, a atras atenția că alocarea a 5,7% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru medicina primară depășește doar cu puțin jumătate din suma care ar fi necesară. În acest context, medicul a reiterat solicitarea medicilor de familie de alocare a 10% din FNUASS, atrăgând atenția că subfinanțarea acestui sector medical afectează în primul rând sănătatea populației.

„În acest moment, 5,7% este finanţarea medicală primară din FNUASS. Pe lângă acesta, bugetul Sănătăţii mai are şi componenta finanţării de la Ministerul Sănătăţii pentru alte programe naţionale. Deci, bugetul total, cel puţin pe 2018, a fost 41 de miliarde de lei, ori asistenţa medicală primară a avut în 2018 – 1.960.000.000 lei, asta reprezintă 5,7% din FNUASS. Creşterea cu 100% a finanţării ar însemna undeva la 10% din Fondul Naţional Unic, nu din tot bugetul Sănătăţii, ceea ce ne-ar apropia de o medie europeană de 12%. România a avut 4,68% din PIB pentru Sănătate. Vrem ca, din aceştia 4,68%, 10% să fie alocaţi asistenţei medicale primare”, a declarat dr. Călin Bumbuluț. Acesta a dat exemplul medicilor de familie din București, precizând că 56% dintre aceștia  încasează lunar un venit brut care este sub venitul brut al unui medic primar din sistemul bugetar, iar peste 40% dintre cabinetele medicilor de familie din Capitală sunt în incapacitate de a asigura venituri decente asistentelor medicale şi altui personal angajat, la un nivel decent.

 

Dr. Călin Bumbuluț

În prezent, salariile acestor colaboratori ai medicilor de familie sunt cuprinse între 1.400 și 1.600 de lei net,  în timp ce o asistentă din spital, fără grad principal, are un venit brut de circa 5.500 de lei, rămânând „în mână” cu 3.200 – 3.500 de lei. Dr. Bumbuluț a menționat că nu este vorba doar despre medicii colaboratori, pentru că și un medic de familie cu circa 1.800 de pacienți are un venit inferior celui al unei asistente din spital.

„Am luat exemplul municipiului Bucureşti, pentru că are 1.000 de furnizori de servicii de asistenţă medicală primară, iar venitul mediu brut al unui furnizor în Bucureşti este un pic mai mult decât media naţională – în jur de 15.000 de lei pe lună. Acest venit brut include, pe lângă venitul medicului, atâta cât mai rămâne, salariul asistentului medical cu tot ce înseamnă impozite, dări către stat şi chiria, cheltuieli de funcţionare curentă, dotare, investiţii eventual, consumabile, servicii de curăţenie, servicii informatice, servicii contabile şi tot ceea ce înseamnă funcţionarea. În general, aceste cheltuieli directe şi indirecte se ridică în acest moment la 58 – 60% din acest venit brut încasat de cabinet denumit furnizor de servicii”, a mai precizat dr. Bumbuluț.

 

Dr. Gindrovel Dumitra

La nivel național, lucrurile stau și mai rău, venitul brut al unui medic de familie fiind în jur de 14.500 de lei. În opinia medicilor prezenți la conferință, menținerea acestei discrepanțe mari dintre veniturile medicilor de familie și cele ale personalului medical din spitale va duce la alterarea treptată a relațiilor de colaborare dintre aceștia, iar cei vare vor avea de suferit  vor fi în primul rând pacienții.

Lipsa finanţării asistenţei medicale primare afectează sănătatea populaţiei, se afectează prevenţia şi profilaxia, grevează calitatea îngrijirilor. Se ajunge la o discrepanţă majoră şi în calitatea furnizării serviciilor şi nu din cauza noastră, ci a subfinanţării şi a politicilor sanitare greşite”, a atras atenția dr. Gindrovel Dumitra, care a subliniat că mai ales în domeniul rural, unde componenta socială este determinantă, lucrurile riscă să scape de sub control. În contextul în care medicina de familie este ignorată de autorități, doctorii refuză să mai profeseze la țară, iar oamenii de acolo nu vor mai avea medici care să-i trateze. Mai mult, medicul a subliniat că în contextul accentuării crizei de medici de familie chiar și în orașe se va ajunge, la un moment dat, ca „pe niciunul dintre noi să nu mai aibă cine să ne trateze, la bătrânețe”. Acesta a dat ca exemplu un coleg de-al său, medic primar cu 35 de ani vechime, care în decembrie a avut venitul brut al cabinetului de doar 12.300 de lei, din care scăzând taxele și impozitele și cheltuielile cabinetului, venitul net al medicului rămâne puțin mai mare decât salariul minim pe economie.

Reprezentanții CMR au menționat, la finalul conferinței, că deja au fost demarate consultări pe normele noului contract-cadru pe 2019 cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar la acest moment se încearcă rezolvarea, prin negocieri, a problemelor legate de finanțarea asistenței medicale primare.

 



Comentarii (1)

  1. Lilica Dragomanu spune:

    Au dreptate!

Adaugati un comentariu


 

*