Consumul de alcool, tutun și droguri, la cote alarmante în rândul tinerilor din România
La toate capitolele, țara noastră se situează peste media europeană, iar trendul este în creștere.
Federaţia Neguvernamentală Antidrog a tras un semnal de alarmă în privința prevalenței ridicate pe care consumul de alcool, tutun și droguri a căpătat-o în ultimi ani, în rândul tinerilor din România. Reprezentanții organizației non-guvernamentale citează în acest sens datele furnizate de studiul ESPAD 2020 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), efectuat în rândul adolescenților de 16 ani din țările europene. Conform rezultatelor studiului, media de vârstă la care tinerii din țara noastră se apucă de fumat, de băut sau de droguri, este de 13 ani, peste media europeană.
În ceea ce privește consumul zilnic de tutun, 5% dintre elevii români spun că au acest obicei, în timp ce media la nivel european este de doar 2,9%. De asemenea, 82% dintre elevii din România s-au declarat consumatori de alcool iar 7% au recunoscut că s-au intoxicat cel puțin o dată, în timp ce, la nivel european, 70% dintre elevi au recunoscut că au consumat alcool, iar 6,7% spun că au ajuns cel puțin odată în stare de ebrietate.
Lucrurile stau și mai rău când vine vorba de consumul de medicamente calmante în scopul de a se droga, 9,4% dintre adolescenții români recurgând la o astfel de practică, în timp ce media la nivel european este de 4%. Provocările sunt mari pentru tineri şi în cazul consumului ocazional de droguri, prevalenţa în rândul tinerilor fiind de 16,7 % pe segmentul de vârstă 14-34 de ani.
Un alt viciu periculos cu o prevalență ridicată în rândul tinerilor din România îl reprezintă jocurile de noroc. Astfel, 20% dintre tinerii până în 16 ani spun că au pariat excesiv în ultimul an, cu 5% mai mult față de media europeană.
Totodată, aproape jumătate dintre elevii de 16 ani din România, petrec peste 4-5 ore într-o zi de şcoala, on-line, pe reţele sociale, în condiţiile în care se discută tot mai mult despre anxietate, depresie, probleme cu somnul, generate de acest obicei.
Gigel Lazar
Ținând cont de aceste date îngrijorătoare, reprezentanții ONG-ului acuză „letargia” autorităților și cer o mai bună implicare a acestora în susținerea programelor strategice de prevenire și combatere a consumului de substanțe periculoase. În acest sens, Gigel Lazăr, președintele organizației, a declarat că „indiferenţa şi ignorarea fenomenului din partea autorităţilor publice centrale – Guvern, ministere – precum şi din partea autorităţilor publice locale din ultimii 10 ani, a dus la această situaţie pe care nu şi-o asumă. Lipsa programelor alternative la consum, prevenirea consumului în rândul populaţiei şcolare prin programe permanentizate, lipsa resurselor financiare, logistica şi programe de secol XXI, resursa umană insuficientă sunt motivele dezastrului în materie de politici naţionale si locale de prevenire a consumului de droguri, alcool şi tutun. România în contextul dat, încă nu are Strategia Naţională Antidrog 2021-2025, Planul de Acţiune 2021-2025, Programul de Interes Naţional, Planul Naţional adoptate prin hotărâre de guvern. Trendul în România este de creştere a prevalenţelor, iar singura preocupare a autorităţilor este de a interpreta studiile în sens pozitiv, evidenţiind doar aspectele pozitive din rapoartele europene, ceea ce nu poate duce decât la creşteri ale prevalenţelor”.
