Numărul real al consumatorilor de droguri din România, cel puțin dublu față de datele oficiale
Aceasta este părerea reprezentanților Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO), care spun că prevalențele vehiculate de autorități nu sunt reale.
Printr-un comunicat remis recent, președintele CIADO România, Gigel Lazăr, susține că studiile privind prevalenţa consumului de droguri din țara noastră nu exprimă în mod real numărul de consumatori, fie că vorbim de prevalenţa de moment, fie de perioadă mai îndelungată. Explicația constă în lipsa cercetărilor efectuate pe diferite domenii esențiale, cum ar fi festivalurile și spațiile recreaționale, dar și în faptul că studiile nu includ și omenii străzii consumatori de inhalanţi halucinogeni – așa-numiții „aurolaci”. Gigel Lazăr spune că cercetările privind prevalența consumului de droguri sunt făcute, în general, pe segmentul de vârstă 14-34 de ani, nefiind incluse zonele menționate mai sus, iar astfel rezultă o estimare pe care reprezentanți CIADO România o consideră ca fiind doar maxim 50% corectă. Cu alte cuvinte, prevalența consumului de droguri în România ar fi de două ori mai mare decât cifrele vehiculate oficial.
Gigel Lazar
Președintele organizației a mai menționat faptul că formularele chestionarelor pe baza cărora se stabilește prevalența consumului de droguri sunt completate în general de non-consumatori, fiind bine cunoscut faptul că un consumator de droguri nu va completa formulare ale instituţiilor statului sau ONG-urilor din zona de antidrog, existând teama firească ca va putea fi descoperit.
„Nici faptul că se ia în calcul numărul celor admişi în tratament, cererile celor ce se află pe liste de aşteptare, consumatori implicaţi în diferite dosare penale, nu reprezintă nici pe departe realitatea numărului de consumatori. Nu procedura este incorectă, ci zonele de culegere a datelor, prea înguste și limitate. Agenţia Naţională Antidrog nu a mai avut resurse financiare din anul 2008 pentru a realiza un studiu în zona spaţiilor recreaţionale, spaţii ce au avut o dinamica impresionată în ultimii 12 ani, precum şi consumul de droguri cu vârful din perioada anilor 2010, era etnobotanicelor”, a mai precizat Gigel Lazăr.
La toate aceste argumente se adaugă și faptul că au apărut, mai nou, drogurile din categoria „substanţe noi cu proprietăţi psihoactive”, droguri ce se comercializează prin intermediul internetului și reprezintă o zona ce nu poate fi măsurată.
„Este evident că prevalenţele sunt ascunse în lumea drogurilor, dar nici nu putem să nu luăm în calcul ca societate tocmai zonele de mare consum şi să le ignorăm ca fiind inexistente. Acesta este motivul pentru care România, pe hârtie, este pe ultimele locuri din UE la numărul de consumatori. Sperăm ca pe viitor, studiile privind prevalenţa să cuprindă și zonele esenţiale pentru că doar așa vom avea o imagine corectă a acestui fenomen”, a mai precizat președintele CIADO România.
