Copilul si politica sforaitoare

A fost 1 Iunie – „Ziua Internationala a Copiilor“. O zi in care toti copiii din lume, deci si copiii din Romania, respectiv, din Buzau, ar fi trebuit sa fie inconjurati de cadouri, de dragoste, sa se bucure ca sunt copii, ca sunt sanatosi si lipsiti de griji si de nevoi. Pentru o parte dintre ei chiar asa a si fost.

Dar, privind dincolo de aparente, de ceea ce am vazut la televizor sau au incercat sa ne arate politicienii care toata saptamana trecuta ne-au sufocat cu grija si responsabilitatea lor fata de prichindei, nu pot simti decat indignare.

Sub spoiala stralucitoare si dincolo de declaratiile sforaitoare se vede   tabloul realitatii crude in care traiesc cei mai multi dintre copiii nostri. Nu am putut sa nu observ ca miile de copii institutionalizati au invatat ca de 1 Iunie, la fel ca de Paste sau de Craciun au parte de o masa cu dulciuri si de un spectacol. Asa cum nu pot ignora faptul ca pentru cei mai multi dintre copii a fost o zi in care ei au avut parte doar de o hrana saraca in calorii sau au primit o ingrijire proasta in spitalele pline de datorii si lipsite de medicamente.

In realitate, sarbatoarea de 1 Iunie nu exista decat in calendarul autoritatilor si al politicienilor aflati in campanie electorala. Nu cred ca nu stiu cu totii ca multi dintre copii mor inca de la nastere, ca altii se hranesc doar cu mancare saraca in vitamine si proteine, iar alocatia lor reprezinta pentru familii intregi singura sursa de venit. Nici ca nu au aflat ca zeci de mii de copii au renuntat la scoala, ca mii de minore au ajuns prostituate, ca adolescentii sunt exploatati prin munca la negru, iar prichindeii – infractori, dupa cum o arata statsticile Politiei, au depasit cu mult limitele oricarei alte tari europene.

Cine-i de vina? Guvernul, Parlamentul, politicienii in general si noi toti, cei care asistam pasiv la felul in care autoritatile isi fac datoria.

Statistic vorbind, doar cateva mii de copii din cele cinci milioane care traiesc in Romania au putut simti ca a fost cu adevarat ziua lor. Recuperarea din calendarul antedecembrist a Zilei Copilului constituie o ocazie minunata pentru politicieni de a aparea in poze alaturi de copii, de a se lauda ca pentru ei au construit maternitati, institutii de ocrotire sau de invatamant, uitand sau prefacandu-se ca au uitat ca de fapt aceste investitii sunt din banii nostri, ai tuturor.

Sarbatorirea cu fast a Zilei Copilului a incercat sa ne arate tuturor, inclusiv Uniunii Europene, ca politicienilor nostri le pasa de copii. Prilejul a fost folosit din plin de Ceausescu, iar acum, in prag de alegeri locale, este speculat din plin de actualii candidati, care toata saptamana trecuta nu au prididit sa ne arate cat sunt de grijulii si de interesati de soarta copiilor.

In realitate, principala problema a Romaniei de azi, deci si a copiilor, este saracia extrema a populatiei, la care ar fi normal sa gaseasca solutii cei care zilele acestea ne cer votul.

La randul meu, le cer sa devina constienti ca sunt platiti pentru asta din banii nostri, ai tuturor, iar laudele sa le lase pentru atunci cand ceea ce vor face va fi din banii lor…