Coplata în sistemul medical, avantaj sau măr otrăvit?

21 iunie 2021 | 0 comentarii |

Șeful CNAS, Adrian Gheorghe, spune că pacienții vor putea compara astfel prețurile mai multor spitale și vor putea alege știind dinainte cât vor plăti din buzunar și cât decontează statul pentru serviciile medicale solicitate.  

 

De la 1 iulie, spitalele private aflate în relații contractuale cu CNAS pot introduce în tariful practicat pentru serviciile medicale acordate pacienților care aleg să se trateze în aceste unități medicale, în regim de spitalizare, contribuția personală a pacienților.

Potrivit unui nou act normativ al Guvernului, asiguraţii vor şti exact ce sumă vor plăti pentru fiecare intervenţie, pentru medicamente, cazare, hrană și care va fi onorariul personalului medical. Aceştia vor putea să ceară oferte de la mai multe clinici, să le compare, să înţeleagă cât costă ceea ce li se oferă și să aleagă, în cunoștință de cauză, unitatea medicală în care vor să fie tratați. Bolnavii vor avea la dispoziţie 5 zile lucrătoare să se gândească dacă acceptă oferta spitalului sau caută un alt furnizor de servicii medicale. La externare, pacientul va primi un decont în care va fi detaliat tariful suportat de stat și toate celelalte costuri suportate de pacienţi.

Ordonanţa de urgenţă care introduce devizul şi decontul la nivelul spitalelor private ar urma să fie aprobată miercuri, de Guvern. În doar câteva zile, însă, după ce a fost lansată în transparență decizională, a stârnit vii dispute și comentarii, în special din zona politicului, dar și a unor specialiști din sistemul public de sănătate.

 

Un pacient are dreptul să aleagă dacă se tratează la stat sau la privat și acum, iar Casa de Sănătate decontează același tarif, în ambele situații. De exemplu, pentru o operaţie de apendicită, CNAS plăteşte aproximativ 1.000 de lei, doar că la clinica privată operaţia costă în jur de 5.000 de lei, iar diferenţa este reprezentată de costurile cu hrana, cazarea, onorariul personalului medical, administrarea clădirii etc.

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe spune că, de fapt, este vorba despre o „contribuție personală” și nu de „coplată”, așa cum s-a dorit în urmă cu mai mulți ani, coplata reprezentând o sumă fixă, introdusă nu pentru a acoperi diferența față de costul real, ci pentru a descuraja utilizarea abuzivă a unor servicii, cum ar fi prezența nejustificată la camerele de urgență. Prin „contribuția personală”, pacientul care va alege să se trateze la privat va achita din buzunar diferența dintre suma decontată de CNAS și costul serviciului medical stabilit de operatorul privat de sănătate și va şti exact cât decontează statul şi cât va suporta el, pentru fiecare serviciu în parte.

Pentru a asigura „accesul prioritar” al pacienţilor la servicii de spitalizare în sistemul public, a fost propusă implementarea treptată a contribuţiei personale, considerată a fisoluția cea mai bună prin care ne asigurăm că pacienții nu vor fi afectați, ci va aduce beneficii celor care optează pentru accesarea serviciilor acordate în spitalele private, oferindu-le predictibilitate asupra costurilor, a declarat Adrian Gheorghe.

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, susține la rândul său că această contribuție personală nu afectează fondurile destinate spitalelor publice”, în ciuda temerilor unor medici și ale pacienților care nu-și permit să se trateze la privat și care se tem că nu va exista un control asupra corectitudinii decontărilor către operatorii privați.

 

Adrian Gheorghe

Șeful CNAS susține însă că se va crea un mediu competitiv, corect și transparent în sistemul privat. „Practic, scoatem la suprafață costurile suportate de pacienți în spitalele private aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate și le oferim posibilitatea să aleagă unde vor să fie tratați, cunoscând care va fi valoarea contribuției personale pe care ar trebui să o suporte pentru a beneficia de internare într-un spital privat, susține Adrian Gheorghe.

El consideră că în contextul în care sunt foarte mulți bani în Sănătate și sunt și multe interese, viziunea pentru a asigura un cadru transparent este să se stabilească  reguli clare, de la început, iar respectarea legii „să fie o condiție foarte clară”. Admite însă că sunt multe lucruri de îmbunătățit în plan administrativ, operativ etc. pentru că, în contextul în care bugetul CNAS este de 44 de miliarde de lei, partea de servicii medicale reprezintă aproximativ 30 de miliarde, iar restul, concedii medicale și acoperiri ale creșterilor salariilor personalului medical.

 

O altă măsură care ar urma să intre în vigoare se referă la posibilitatea creşterii numărului de paturi pentru care privaţii pot încheia contract cu statul, dar cu condiția „plafonării” numărului acestora. În acest fel „se elimină potenţialul de mişcări bruşte, de vânturare a paturilor dinspre public şi privat sau invers, la nivel teritorial”, în timp ce în absența acestei limitări nu s-ar putea asigura o predictibilitate a numărului de paturi contractate în public și privat, ceea ce ar putea conduce la distorsiuni importante în furnizarea și accesul la servicii medicale.

Astfel, numărul de paturi contractate în spitale private până la 31 decembrie 2022 nu poate crește cu mai mult de 10% față de numărul de paturi deja contractate în privat până la data de 31 decembrie 2020, iar „în urma aplicării acestei plafonări, la data de 31 decembrie 2022, nu poate depăși 5,5% din totalul paturilor contractate la nivel național. Procentul de 10% nu reprezintă o țintă, ci o limitare a unei potențiale creșteri a numărului de paturi în spitalele private, care are rolul de a asigura accesul prioritar al pacienților la servicii de spitalizare fără plata contribuției personale”, precizează CNAS.

 

Prof. dr. Alexandru Rafila

Medicul Alexandru Rafila, vicepreședinte al Camerei Deputaților din partea PSD, susține însă că există „o problemă” cu această ordonanță de urgență, fiindcă numărul de paturi „finanțabile” din România este unul fix, iar dacă proporția crește în mediul privat, atunci „accesul la aceste servicii în sectorul public va scădea proporţional”.

E normal să existe servicii private de sănătate, dar nu trebuie ca acestea să fie în detrimentul sectorului public. Nu trebuie să afeceteze, în timp, accesul pacienților la servicii de sănătate. De ce discutăm doar de servicii medicale private și nu de extinderea medicinei de familie, privată și ea? Trebuie să reducem presiunea pe spitale prin servicii medicale în apropierea domiciliului. Oamenii nu au unde să se adreseze și se duc la spital. Mai mult, trebuie să aibă bani și pentru coplată. Serviciile de asistență medicală primară nu au crescut și încă avem 500 de localități fără medic de familie, dar facem o așa-zisă reformă prin creșterea coplății”, a declarat dr. Rafila.

Acesta susține că prin creșterea numărului de paturi contractate de spitalele private nu se conturează decât o modalitate de finanțare a acestora din urmă, care beneficiază astfel atât de bani de la buget cât și prin coplata pacienților.

 

Adrian Gheorghe amintește însă că, această contribuție personală este o reglementare introdusă în Legea 95/2006 încă din perioada guvernării PSD, însă termenul de aplicare a fost prorogat în mai multe rânduri, până la data de 1 iulie 2021, când urmează să fie aplicat, deocamdată, doar pentru serviciile de spitalizare, urmând ca de anul viitor să se extindă și la nivel de ambulator.

Adrian Gheorghe precizează că „după ce vom analiza efectele contribuției personale pentru serviciile în regim de spitalizare și vom corecta eventualele disfuncționalități de aplicare, anul viitor vom putea extinde implementarea contribuției personale și pentru unele servicii medicale acordate în regim ambulatoriu pentru specialități clinice și paraclinice, așa cum prevede Legea 95/2006”.

Contribuția personală reprezintă diferența dintre tariful decontat de casa de asigurări de sănătate și tariful practicat de spitalul privat. La cerere, pacientul va primi la un cost estimativ al serviciilor de spitalizare. Oferta va fi valabilă un număr de zile, astfel încât pacientul să poată solicita și obține și alte oferte de la alte spitale, pentru a putea să opteze pentru cea care îl avantajează.

În acest moment există 120.000 de paturi în toate spitalele din ţară, iar 5% dintre acestea sunt la privat, adică 6.000.

 

Analiză context

 

Conceptul de coplată este de fapt mult mai vechi și a eșuat de mai multe ori până acum, indiferent de cine a fost inițiat. A încins dn nou spiritele pe scena politică, iar pe principiul bulgărelui de zăpadă, a antrenat și societatea civilă, care pare din ce în ce mai divizată și mai ușor de manipulat.

Lansată cu titlul de „test” în 2013, de guvernul Ponta II (PSD+PNL), în mandatul ministrului Eugen Nicolăescu, coplata s-a instituit ca o modalitate de a reduce parțial arieratele fără precedent din spitalele publice. Pacienții plăteau, o singură dată, la externare, între 5 și 10 lei (suma era stabilită în acest interval de conducerea fiecărui spital), anumite categorii de pacienții fiind scutiți de această taxă. Agreată de unii și contestată vehement de alții, după aproximativ un an de aplicare a fost abandonată, politicienii având alte priorități pe agendă.

Între timp, sistemul medical privat s-a dezvoltat foarte mult, iar cel public a bătut pasul pe loc, așa că mulți români au început să se orienteze către serviciile medicale private. CNAS a încheiat contracte cu unitățile medicale private, la aceleași prețuri ca și în sistemul public, dar pentru că serviciile publice sunt subfinanțate (iar acest fapt este recunoscut de toată lumea), invesitorii privați și-au acoperit cheltuielile prin taxarea integrală a multora dintre serviciile acordate pacienților internați, ca servicii „la cerere”.

 

După lungi dispute și controverse, în aprilie 2019, Guvernul Dăncilă (PSD) a adoptat, în mandatul Sorinei Pintea, o Ordonanță de Urgență prin care reglementa coplata, adică Furnizorii privați de servicii medicale care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru servicii aferente spitalizării continue, ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriului paraclinic, potrivit legii, pot încasa direct de la asigurat o contribuție personală pentru serviciile contractate, cu acordul informat prealabil în scris, al asiguratului.” Adică, nimic diferit în afara faptului că nu existau limitări de niciun fel. Mai mult, fostul premier Viorica Dăncilă sfătuia pacienții care nu au bani să achite contribuţia personală, să se adreseze unui alt furnizor, care nu percepe contribuţie personală sau aplică un cost mai mic pentru acelaşi tip de servicii.

Cel mai vehement contestatar a fost Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, care a catalogat noile măsuri drept o „bombă socială” care va afecta grav pacienții și a acuzat autoritățile că odată introdusă coplata, pacienții asigurați nu vor mai avea acces la servicii medicale gratuite. Mai mult, acesta a acreditat ideea că se va desființa pachetul gratuit de servicii medicale, acuzând autoritățile de „complicitate” cu furnizorii. S-a creat astfel în spațiul public un val de indignare și îngrijorare, iar pentru că veneau alegerile, ideea a fost din nou abandonată.

 

Victor Costache

În 2020, Guvernul Orban, în mandatul ministrului Victor Costache, a reluat ideea aplicării contribuției personale, pe motiv că pacienții care apelează la sistemul privat de sănătate plătesc asigurări la fel ca cei care beneficiază de servicii medicale în sistemul public, dar nu beneficiază de întotdeauna de compensare, cel puțin în același cuantum în care ar beneficia dacă s-ar trata în spitalele de stat, deși mulți dintre cei care se tratează în privat contribuie cu sume apreciabile la bugetul CNAS.

PSD fiind în Opoziție, a atacat la scenă deschisă intenția, criticându-l pe ministrul liberal că, provenind din sistemul privat, vrea să „privatizeze sănătatea” și să lase spitalele publice fără bani, lăsând pacienții fără posibilități financiare netratați. A venit pandemia, s-a schimbat guvernul, prioritățile guvernanților s-au schimbat din nou, așa că aplicarea coplatei a fost din nou amânată.

 

Guvernul Cîțu a aprobat o nouă Ordonanță de Urgență, prin care reglementează modul în care se va aplica, de la 1 iulie 2021, coplata în sistemul medical.

Conform actului normativ, articolul 230, (21) „În situația în care asigurații optează să beneficieze de unele servicii medicale la furnizorii privați care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, respectivii furnizori pot solicita acestor asigurați, pe baza consimțământului prealabil exprimat în scris, o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tariful practicat de furnizor pentru rezolvarea cazului sau, după caz, tarifele serviciilor medicale acordate şi tarifele corespondente suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, astfel cum va fi stabilită această diferență prin Contractul-cadru”.

(22) Contribuţia personală pentru fiecare categorie de serviciu medical prevăzută la alin. (21) este afişată pe pagina de internet și la sediul furnizorilor privaţi de servicii medicale şi se plăteşte de către asiguraţi, în mod direct sau printr-o asigurare încheiată în baza unui contract cu o societate de asigurări.”

 

Ioana Mihaila, ministru Sanatate

Totodată s-a stabilit că pentru serviciile medicale în ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, coplata „se aplică după 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2022.”

Prin același act normativ s-a stabilit că „Numărul de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați, poate fi majorat până la data de 31 decembrie 2022, treptat, în limita a maxim 10% față de numărul total de 3 paturi contractate de casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați la data de 31 decembrie 2020, în urma unei analize a nevoii de servicii medicale realizată la nivel teritorial, pe baza unor criterii și a unei metodologii prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, aprobate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în limita numărului de paturi aprobate la nivelul județului/municipiului București, potrivit prevederilor art. 167 alin. (2) din aceeași lege.

Ministrul Ioana Mihăilă a subliniat că această „creştere a numărului de paturi este limitată, dar nu și obligatorie la 5,5 la sută din numărul total de paturi din sistemul din România”.

 

Reprezentanții guvernului susțin că prin această nouă abordare va exista o mai mare predictibilitate și transparență a cheltuirii fondurilor din sănătate, iar în cazul unei eventuale noi pandemii, pacienții se vor putea adresa în număr mai mare unităților medicale private.

Contestatarii susțin însă că România are nevoie de un sistem public mai bine finanțat și mai bine coordonat pentru a răspunde centralizat la evenimente neprevăzute, pentru că „în situații de urgență sanitară avem nevoie de un răspuns centralizat și coordonat de stat”.

În plus, medicii din sistemul public spun că, deși în ultimii ani a crescut bugetul alocat sistemului public de sănătate, cea mai mare parte a banilor alocați în plus au mers pe creșterea salariilor, iar tarifele decontate pentru servicii sunt mult subfinanțate. O altă problemă ar fi aceea că urgențele majore și cazurile cele mai complicate se tratează preponderent la stat, cu costuri foarte mari, astfel că se crează discrepanțe între sistemul public și cel privat care încasează bani din două surse (CNAS și pacient). Spitalele private fiind de obicei monospecialitate, dacă au un pacient care dezvoltă complicații, îl trimit tot într-un spital public pentru a fi rezolvat. În acest fel se accentuează dezechilibrul bugetului în sistemul public spitalicesc, investițiile bat pasul pe loc și, din această cauză, sistemul public rămâne foarte mult în urma celui privat.

 

Președintele CNAS spune însă că, în ultimi ani, deși finanțarea spitalelor publice a crescut constant, numărul serviciilor medicale și calitatea nu se reflectă în aceste creșteri. Adrian Gheorghe susține că, la ora actuală, în sistemul public, eficiența se definește prin capacitatea de a cheltui banii alocați și nu prin ceea ce s-a realizat cu acești bani, iar acest lucru trebuie schimbat. Avem execuție 99%, dar aceasta este doar o dimensiune a eficienței, știm foarte bine pe ce se duc banii, dar ce nu știm foarte bine este ce rezultate avem cu acești bani. Fără a ști ce rezultate obținem nu ne putem apropia de a spune că ne gândim la performanță, iar aici facem pași în acest moment. De exemplu, în programele naționale de sănătate există indicatori de eficiență precum costul mediu per pacient, dar nu avem indicator legat de ce se întâmplă cu acești oameni. Vom introduce, de la 1 iulie, noi indicatori: nou intrați și decese, trebuie să știm ce facem cu acești oameni, îi prindem prea târziu sau le dăm ce trebuie și ce putem modifica pentru a salva vieți. De asemenea, vom introduce un chestionar standardizat care să măsoare calitatea vieților celor înrolați în program pentru a urmări în timp evoluția resurselor pe care le cheltuim la nivelul stării de sănătate, a susține președintele CNAS.

În concluzie, este greu de spus în acest moment dacă introducerea „contribuției personale” va fi în avantajul pacientului sau va fi un măr otrăvit, dar este cert că pentru cei care preferă serviciile sistemului privat va constitui un avantaj, iar creșterea concurenței pentru sistemul public ar putea schimba mentalitatea și ar contribui la creșterea calității serviciilor acordate pacienților.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*