Știi și câștigi sănătate: Analize medicale

Efectuate pentru a ajuta medicii în diagnosticarea unor afecțiuni, pentru evaluarea severității unei boli sau pentru monitorizarea răspunsului organismului la un anumit tratament, analizele medicale sunt instrumente indispensabile în evaluarea stării de sănătate.  

 

Analizele medicale sunt recomandate de medic atât în scop preventiv, cât și curativ. Acestea au rolul de a identifica o potențială problemă de sănătate înainte ca boala să se instaleze și să provoace simptome, dar pot ajuta și la diagnosticarea unei afectiuni deja instalate.

Este recomandat să ne facem analizele de rutină cel puțin o dată pe an, cu scopul de a identifica posibile infecții ori afecțiuni comune, chiar dacă nu avem o problemă de sănătate vizibilă. În acest fel, analizele pot ajuta medicul și, implicit, pacientul, la identificarea unor tulburări și la diagnosticarea timpurie a unor afecțiuni, iar tratarea lor devine eficientă și reduce riscul apariției complicațiilor.

Fie că pacientul este sănătos, fie că suferă deja de una sau mai multe afecțiuni, este important ca medicul să îi monitorizeze, în mod regulat, starea de sănătate, iar în acest scop va recomanda, periodic, efectuarea unor analize / investigații care-l vor ajuta în prevenirea, diagnosticarea și tratarea la timp și corect a eventualelor afecțiuni.

 

Analizele medicale sunt, așadar, unele dintre principalele mijloace și instrumente folosite de medici pentru evaluarea stării de sănătate, diagnosticarea și tratarea unor afecțiuni sau pentru confirmarea abilității unei persoane de a desfășura anumite activități, precum obținerea unui permis auto, sau înainte de căsătorie, de integrarea în colectivitate (angajare, înscrierea la creșă, grădiniță) ori donarea de sânge. Între analizele de rutină regăsim hemograma, transaminazele, bilirubina, coagulograma, profilul lipidic (trigliceride și colesterol), sumar de urină, coprocultura, ecografia abdominală,testul Babeș-Papanicolau, EKG.

Medicul de familie este cel abilitat să ofere trimitere pentru efectuarea unor analize care se pot deconta, în anumite condiții, de Casa de Asigurări de Sănătate, fiind incluse în pachetul de bază, ori vor fi suportate de pacient în condițiile în care sunt efectuate la cererea acestuia sau dacă nu sunt incluse pe lista celor decontate de stat, ori laboratorul la care s-a apelat nu se află în contract cu casa de sănătate.

Efectuarea analizelor medicale implică recoltarea de probe biologice, care dezvăluie informații pretioase cu privire la modul de funcționare a organismului în general sau a unor organe în mod particular, precum și faza de dezvoltare a unor boli care vor fi evidențiate de valorile acestor probe. În cazul în care se suspicionează anumite boli, medicul de familie poate recomanda analize suplimentare, iar acestea vor fi interpretate și de un alt medic, specializat în tratarea afecțiunii/afecțiunilor suspicionate.

 

În cazul copiilor între 0 și 18 ani sunt indicate analizele medicale doar în cazurile în care aceștia prezintă semne generale de boală și nu se poate stabili un diagnostic doar pe baza examenului clinic.

Controlul de rutină al copilului cuprinde examenul clinic complet, elemente de puericultură, bilantul nutrițional (greutate, talie, perimetre, indice de masă corporală, dentiție etc), imunizări (antihepatită B, DifteroTetanoPertusis, Haemophilus influenzae tip B, antipolio, antirujeolă, antirubeolă, varicelă, pneumococ, antihepatită A, antigripal, antiinfecție cu Rotavirus etc), testare auditivă și vizuală, bilanț de dezvoltare neuro-psihică pe etape de vârstă (în primele șase luni se face lunar, între 6- 12 luni se face la trei luni, între 1-2 ani la șase luni, iar  până la 18 ani -anual). Cu ocazia examenului clinic de bilanț, medicul de familie poate remarca o creștere anormală a taliei/ greutății, efectele unui aport insuficient de vitamina D (rahitism) sau de fier (anemie carențială), anomalii cardiace (sufluri sau aritmii), anomalii ale tensiunii arteriale (HTA) sau semne clinice sugestive pentru o anomalie / întârziere în dezvoltarea neuro-psihică – retard, spasticitate/ hipotonie etc.

 

În funcție de rezultatul evaluării clinice, medicul de familie poate recomanda alte examinări de specialitate sau investigații. Între analizele recomandate copiilor se numără hemograma cu formula leucocitară (pentru depistarea unei anemii sau infecții), sumar de urină și urocultură (pentru depistarea unei infecții urinare), radiografie toracică (suspiciune de pneumonie), examen ORL, examen coproparazitologic și coprocultură (pentru depistarea viermilor intestinali sau diagnosticarea unei enterocolite bacteriene). În funcție de simptomatologia copilului și de examenul clinic, medicul mai poate recomanda sideremie, probe inflamatorii (VSH, proteina C reactivă, fibrinogen), exudat faringian, ionograma (sodiu, potasiu, magneziu, calciu), glicemie, profil lipidic (lipide totale, colesterol, trigliceride), proteinemie, transaminaze, uree, creatinina, acid uric, ASLO, fosfataza alcalina, teste alergologice dacă au apărut alergii.

Anumite analize de laborator (coprocultura, exudatul nazo-faringian) pot fi necesare la intrarea în colectivități (creță, grădiniță), în vederea triajului epidemiologic.

Nu trebuie uitat controlul anual stomatologic, chiar din primii ani de viață.

 

Deși nu se stipulează nicăieri (cel puțin în România) că trebuie să facem anual analize, medicii recomandă anumite investigații pentru evaluarea anuală a adulților, cu scopul de supraveghere a stării de sănătate și depistarea precoce a unor boli. Chiar dacă ne simțim bine, efectuarea unor controale anuale, urmate de investigații recomandate în funcție de vârstă și de factorii de risc sunt chiar necesare. Pe lângă examenul clinic, analizele preventive variază în funcție de vârstă, iar unele teste / investigații sunt recomandate după vârsta de 40 de ani sau după 60 de ani.

Intervalul la care se repetă analizele diferă în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane, pe care medicul de familie o are consemnată în fișa pacientului. Persoanele cu risc scăzut sau mediu de îmbolnăvire se investighează anual, iar după vârsta a doua, anumite investigații se fac de două ori pe an.

În cadrul controlului anual sau în cazul unor suspiciuni de boală se pot recomanda analize ale sângelui, urinei, lichidului seminal, transpirației, lichidului amniotic ori ale secrețiilor. Tensiunea arterială, ecografia abdominală, electrocardiograma (EKG), ecocardiografia, examinarea alunițelor, testele pentru tuberculoză, consultul stomatologic sunt, de asemenea, recomandate, în scop preventiv.

 

Cele mai cunoscute sunt analizele de sânge, care vor furniza medicului informații despre starea de sănătate a pacientului, evidențiază anumite infecții ale organismului sau modul cum funcționează anumite organe și ofera informații despre anumite predispoziții genetice. Multe afecțiuni ale inimii, plămânilor și rinichilor pot fi diagnosticate cu ajutorul testelor de sânge. Acestea se pot face în cadrul unui spital sau în ambulatoriu, în cadrul unui laborator privat. 

Analizele de biochimie sunt glicemia, colesterolul și toate fracțiile lipidice (lipide totale, trigliceride, colesterol LDL și HDL), transaminazele hepatice, ureea, creatinina, calcemia -inclusiv calciul ionic, magneziemia și sideremia (fierul). În plus, se pot face acidul uric, ionograma (sodiu, potasiu, fosfor etc.), calcularea hemoglobinei glicate.

Pentru hematologie se face hemoleucograma completă (număr de leucocite, diferențiate în monocite, limfocite, neutrofile, eozinofile și bazofile, număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, concentrația de hemoglobină, indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu, hemoglobina eritrocitară medie, concentrația medie de hemoglobină și lărgimea distribuției eritrocitare, număr de trombocite) și indici trombocitari (volum trombocitar mediu și lărgimea distribuției trombocitare, precum și reticulocitele). De asemenea, se măsoară timpii de sângerare, de coagulare, Quick, INR.

 

În cazul persoanelor cu risc se recomandă, suplimentar, teste de funcționalitate tiroidiană, factorul reumatoid, testul DEXA (pentru depistarea osteoporozei), markeri enzimatici (pentru cei expuși riscului de a dezvolta cancer sau alte afecțiuni precum ciroză hepatică, accident vascular cerebral sau boală celiacă), teste pentru boli cu transmitere sexuală (BTS) – în cazul relației cu mai mulți parteneri, consult oftalmologic, testul de memorie și consultul neurologic/psihiatric.

În perioada sarcinii (în special în cazul femeilor de peste 35 de ani) se recomandă amniocenteza, o analiză ce presupune recoltarea lichidului amniotic din uter, prin intermediul căreia se detectează anumite defecte ale fătului, afecțiuni genetice și/sau anormalități cromozomiale.

Analiza țesuturilor este extrem de importantă pentru diagnosticare și pentru stabilirea celui mai potrivit tratament în cazul unor afecțiuni grave care, depistate și tratate îm fază incipientă, au șanse mari de vindecare. Analiza histopatologică se realizează în urma recoltării țesutului (prin intermediul unei biopsii), care este apoi trimis la laborator și analizat de către un medic anatomopatolog.

 

Analizele de biologie moleculară, adică cele bazate pe ADN, evaluează mecanismele biologice de la nivel molecular. Aceste analize sunt folosite pentru genotiparea unor virusuri, pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală, pentru stabilirea ADN-ului și ARN-ului viral în hepatită, precum și pentru depistarea unor mutații sau pentru confirmarea paternității.

Analizele microbiologice sunt realizate prin examinarea la microscop a sângelui, a materiilor fecale, a urinei, dar și a secretiilor din nas, gât și urechi, în scopul depistării microbilor care cauzează infecții acute și cronice, iar analizele microbacteriologice depistează bacteriile care stau la baza declanțării unor afecțiuni în organism.

Analizele toxicologice evaluează nivelul de toxicitate al unor substanțe care se regăsesc în organism, între care aluminiu, arseniu, argint, cupru, nichel, plumb sau mangan, frecvente în special în cazul unor boli profesionale sau în cazul contactului (voluntar sau involuntar) cu anumite substanțe.

 

Interpretarea analizelor este făcută, în general, de medicul de familie sau de un alt medic specialist, singurii în măsură să stabilească diagnosticul corect (în cazul unor valori anormale) și care pot recomanda un tratament adecvat.

În general, rezultatelor analizelor sunt destul de exacte, însă pot exista situații în care acestea pot fi deformate de anumiti factori, situație în care medicul poate cere repetarea analizelor la un interval de timp. Între factorii care pot influența rezultatele analizelor se numără consumul de mancare, de alcool sau de cafea, ori activitățile fizice intense practicate înainte de analize, precum și administrarea unor medicamente. De aceea este recomandat ca analizele să fie făcute dimineața, pe stomacul gol, respectând urmatoărele reguli: nu se consumă alcool cu o seară înainte de analize; nu se practică sport în dimineața respectivă, nu se fumează și nu se consumă cafea înainte de recoltare, iar pacientul se va odihni suficient înainte de recoltare, astfel încat nivelul de cortizol și alți hormoni să nu fie afectați de lipsa somnului.