Crește numărul de infectări și presiunea pe spitale, dar personalul medical este același și se apropie de epuizare

Imagini terifiante, cu pacienți tratați pe holuri, ca în timp de război, au fost postate de spitalul „Marius Nasta” unde, potrivit managerului Beatrice Mahler, duminică erau deja „104 pacienți în secția COVID la o secție de 81 de paturi și 15 pacienți în ATI COVID, iar bolnavii continuau să vină „cu forme severe”.

 

Zilnic se raportează din ce în ce mai multe cazuri de infecție cu noul coronavirus și din ce în ce mai multe cazuri grave. Duminică, 3 octombrie, în spitalele din România erau internați 13.300 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, din care366 sunt minori. La Terapie Intensivă erau 1.440 de pacienți în stare gravă, iar 21 dintre ei sunt copii. În ultimele 24 de ore, Grupul de comunicare strategică a anunțat că au fost confirmate 8.682 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, iar 150 de oameni infectați au murit. Nimic nu mai este este sigur în acest moment, singura certitudine fiind că numărul de infectări este în continuă creștere și încă nu am ajuns la vârful valului 4.

La „Marius Nasta”, astăzi erau „104 pacienți în secția COVID la o secție de 81 de paturi și 15 pacienți în ATI COVID… iar pacienții continuă să vină cu forme severe de insuficiență respiratorie. Cel mai dificil lucru este să asigurăm oxigenul, nu pentru că nu am avea stocator de oxigen, dar avem surse de oxigen doar la 81 de paturi, iar pentru restul pacienților avem doar butelii de oxigen și concentratoare de oxigen cu un debit mult scăzut față de nevoia pe care ei o resimt”, se menționează pe pagina de facebook a spitalului, iar câteva imagini dramatice postate sunt edificatoare. Bolnavii sunt înșirați pe holurile spitalului, medicii sunt epuizați, iar în următoarele zile se prefigirează și o criză de oxigen.

Managerul spitalului, medicul Beatrice Mahler, spune că „medicul de gardă nu a ieșit nici să bea apă, este de 7 ore în echipament” pacienții continuă să vină la spital în stare gravă, pacienții stau pe hol, sub scară, iar pe lângă faptul că nu sunt paturi suficiente, buteliile de oxigen sunt limitate și se prefigurează riscul de a nu a mai putea asigura oxigenarea  de care au nevioie pacienții, ceea ce „este cutremurător”, subliniază dr. Mahler.

 

Ministrul Sănătății, Cseke Attila, știe că numărul de infectări și presiunea pe spitale va crește, iar la mijlocul lunii octombrie este așteptat vârful valului 4, cu o medie de 20.000 de noi cazuri de COVID-19 pe zi, dar singura soluție oferită este „creșterea numărului de paturi”. În aceleași spitale vechi de 50-60 de ani sau mai mult și cu aceiași medici, asistenți medicali, infirmiere și brancardieri.

Dar nimeni nu vorbește de criza medicilor, mai ales a celor specializați în Terapie Intensivă, nici despre riscul multor spitale de a fi scena unor noi tragedii, ca cele de la Matei Balș, Piatra Neamț sau Constanța.

Nici despre faptul că un doctor nu se poate face peste noapte, fie în timp de pandemie, fie în perioade de liniște, nici despre incompetența statului de a ține specialiștii în țară sau despre riscul celor rămași, care se luptă să facă față unui sistem medical bolnav, ajunși în prag de epuizare…

Și nici despre riscul ca pacienții cu alte afecțiuni să rămână netratați și să moară cu zile, deși au contribuit și contribuie în continuare la finanțarea sistemuluide sănătate, în contextul în care deciziile „de la vârf”, luate din pix, oferă doar soluții pompieristice, care de cele mai multe ori nu au nicio legătură cu realitatea din teren…

 

În acest moment, Ministerul Sănătății caută să-și împartă responsabilitățile cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Direcțiile de Sănătate Publică, managerii de spitale și autoritățile locale, pentru a crește numărul de paturi ATI COVID la peste 1.600, câte au fost în valul 3, chiar dacă fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, promitea că acest lucru nu se va mai întâmpla, iar în următorul val al pandemiei, spitalele vor fi mixte.

Actualul ministru interimar al Sănătății a cerut chiar managerilor de spitale, DSP și prefecților să facă un plan de reducere treptată a unor activități medicale non-COVID, până va începe să scadă și acest val 4, subliniind că „trebuie să înțelegem cu toții că suntem într-o situație care va dura câteva săptămâni, dar care astăzi, în mod cert, nu este o situație de plafonare a numărului de infectări, care va continua să crească”.

Și da, admite Cseke Attila, este nevoie în continuare de detașare de personal medical, în special medici ATI, iar o soluție de avarie este repunerea în funcțiune a unităților mobile de paturi ATI. „Lucrăm în fiecare zi la această creștere a capacității, zi de zi capacitatea crește, dar trebuie să reușim să asigurăm această dinamică a creșterii numărului de paturi ATI”.

 

Politicienii noștri, plătiți de noi cu bani mulți, pentru a ne reprezenta interesele în Parlament sau Guvern, au avut treabă toată vara, să se certe între ei, să obțină noi privilegii, să-și atingă propriile scopuri, uitând sau ignorând necesitatea de a pregăti sistemul sanitar pentru valul 4 al pandemiei, deși toți specialiștii din lume avertizau, încă din iunie, că este iminentă prezența acestuia în spetembrie-octombrie, și că nu se știe cum va fi…

Confirmă toate cele menționate chiar ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atila, care spune că „deocamdată nu există niciun semn care să contrazică prognoza că numărul de infectări va crește în perioada următoare”, și că la mijlocul lunii octombrie este foarte posibil „să avem 20.000 de noi cazuri de infectări pe zi”.

Ce-au făcut Gvernul pentru a face față acestei crize? Nimic… Adică, se va face „tot ceea ce am făcut în ultimele două săptămâni și jumătate, în care am dublat numărul de paturi ATI pentru bolnavii COVID, trebuie susținut în continuare și să găsim soluții în fiecare zi pentru a crește numărul de paturi ATI COVID”, ne spune tot ministrul interimar al Sănătății, care însă nu scoate un cuvânt despre soluții posibile la criza de medici care știe, desigur, că nu se poate rezolva tot din pix, chiar dacă au crescut salariile și chiar dacă Ministerul Sănătății a primit suficienți bani pentru asigurarea medicamentelor necesare pentru tratarea COVID-19 și pentru finanțarea secțiilor ATI.

 

În plus, prevenirea incendiilor în spitalele din România rămâne doar în declarații și pe hârtie și oricând se poate repeta tragedia de la Constanța.

Unul din cinci spitale din România nu are autorizație ISU, iar multe unități spitalicești nu au nici măcar hidranți. De instalații de detecție a incendiilor nici nu poate fi vorba, iar căile de evacuare în caz de incendiu și condițiile de evacuare a pacienților nu sunt și nici nu prea pot fi asigurate, potrivit rapoartelor controalelor IGSU din ultimii doi ani. În decembrie 2020, din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare publice și private care funcționau în România, 310 clădiri aveau autorizație de securitate la incendiu, 52 erau autorizate parțial, iar 728 nu necesitau obținerea documentului. În plus, în multe spitale, instalațiile electrice sunt învechite și incapabile să facă față suprasolicitării, așa cum se întâmplă în criza COVID și cum probabil s-a întâmplat și la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța unde a avut loc vineri un puternic incendiu, în care șapte pacienți și-au pierdut viața.

Dar, așa cum am văzut, cei cu adevărat responsabili, Guvernul și autoritățile locale, s-au spălat repede pe mâini, au găsit niște țapi ispășitori și…gata. Până când?